Secrete *Formula "magica" a Coca-Cola

Formula “magica” a Coca-Cola

Americanul John Pemberton, parintele acesteia, a ajutat-o sa se “nasca” in anul 1886. In 1888 si-a vindut inventia companiei “ASA Candler”.De la inceputul producerii faimoasei “licori” racoritoare si pina in zilele noastre, reteta a ramas un secret bine pazit. Se stie ca unul dintre ingredientele originale – cocaina – nu mai face parte din compozitia actuala. Producatorii spun ca magia este, de fapt, o anumita combinatie chimica, denumita “Merchandise 7X”, prezenta pe eticheta Coca-Cola, sub numele de “arome naturale”. Citiva cercetatori au lansat ipoteza ca “7X” ar indica o combinatie de uleiuri esentiale din citrice, coriandru si scortisoara insa, din pacate, ingredientele care dau originalitatea bauturii nu au fost niciodata aflate sau divulgate.


Sursa:http://www.efemeride.ro/10-dintre-cele-mai-bine-pazite-secrete-moderne

Edgar Hoover si cele mai mari secrete ale SUA

Edgar Hoover a fost cel mai puternic și mai de temut om din America și nu numai. El este fondatorul FBI, omul care a cunoscut cele mai ascunse secrete ale oamenilor politiciși de aici puterea sa, dar și longevitatea sa pe scaunul de la FBI. Copilăria pe care a avut-o și-a pus amprenta pe toată viața sa privată dar și profesională. Tatăl său moare, când el avea o vârstă fragedă. A fost obsedat toată viața că boala de care murise tatăl său, schizofrenia, va apărea la un moment dat și în viața sa.
A fost crescut de o mamă autoritară, care a rămas alături de el, până când a murit. Influența mamei asupra lui Hoover era recunoscută de mulți. Nu a fost căsătorit pentru că el susținea că nu ar putea gestiona o decepție conjugală. El susținea că e căsătorit cu munca sa. Adevărul este altul. Decepțiile pe care le-a avut în tinerețe, l-au făcut să privească cu interes mai mare bărbații.
A fost șeful FBI timp de 48 de ani. Apropiații săi relatau că nu trecea o oră să nu se spele pe mâini. Își petrecea mult timp la baia care se afla lângă biroul său. Hoover era un sudist convins. Pentru el omul alb era superior celui de culoare iar evreii care erau oameni influenți în America, nu au fost în grațiile lui.
Timp de 48 de ani, cât a fost în fruntea FBI, niciun președinte nu a avut curajul să i se opună sau să-l schimbe.
A fost totuși o excepție, Kennedy. Hoover l-a pus în băncuța sa de președinte, aducându-i aminte că Mafia i-a finanțat campania electorală și că are lista cu amante, pe care e pregătit s-o facă publică.
Sfârșitul rebelului Kennedy îl știm cu toții. Nu știm cine a pus la cale asasinatul. Sau poate că se știe, dar se lasă lucrurile să fie așa, pentru că e mai bine pentru toți.
Hoover este în plină ascensiune și vrea să pună mâna și pe șefia CIA. Este surprins într-o fotografie, în timp ce-l săruta pe gură pe adjunctul său. Războiul cu frații Kennedy ia amploare atunci când cei doi frați Kennedy o partajau pe Marilyn Monroe, dar aceasta avea legături și cu șeful Mafiei. Hoover avea informații că John Kennedy va fi asasinat, dar a lăsat lucrurile să ajungă acolo unde el a considerat că trebuie să ajungă.
Moare în 1972, la 78 de ani. După moartea sa, au fost căutate dosarele cu privire la Hoover, dar acestea dispăruseră. Timp de 48 de ani, Hoover a condus America prin șantaj și lucruri murdare. Niciun președinte nu a putut să-i țină piept. S-a spus că FBI-ul, dar și CIA, mai târziu, deveniseră nişte monștri care își mâncau proprii părinți creatori.
Un singur adversar redutabil a avut Hoover, pe care nu l-a putut învinge. Acesta s-a numit Fidel Castro, președintele Cubei. A fost un război împotriva Cubei, un embargou care și astăzi este în vigoare, zeci de atentate împotriva lui Castro, toate fără succes. Cuba a supraviețuit și a ținut piept acestor atacuri, cu ajutorul marelui frate rus. Din punct de vedere politic, pentru SUA, aceste eșecuri au fost rușinoase.

Sursa:http://www.efemeride.ro/edgar-hoover-si-cele-mai-mari-secrete-ale-sua

Cucuie

Cucuie
de Valeriu Cercel

N-am crezut cât e de şuie
Lumea asta, să vă spui :
Cineva a rupt un cui
Într-o ţară unde cuie
Voie să se rupă nu e,
Ca apoi, unde mai pui,
Îi trecu prin cap, hai-hui,
O idee, să se suie,
Să declare că el cuie
A rupt multe-n viaţa lui
Şi îl doare în ţugui,
Plus c-ar vrea şi o statuie
Fi’n’că prost el cică nu e
Altul ca şi dumnealui,
Dar aşa cum percepui,
Orice uşă o descuie
Că bănuţii ca să-i puie
N-are unde-al dracului !
De-a ajuns, pe cărărui,
Membru permanent în UE
Cu-o grămadă de cucuie,
Iară io…să fac pistrui !
Jur, am rupt numai un cui, 
Într-o seară cu-o duduie
Galbenă ca o gutuie
De-o lăsai doar cu-n cucui,
Şi plătesc…de nu vă spui !

Solutie fireasca

Solutie fireasca
de Valeriu Cercel

De două luni, de când madam Bibescu
Luă apartamentul de la şapte,
Aud, că n-am dormit măcar o noapte,
Deasupra ciocănind de mă trezesc cu

Teribile dureri de cap şi deşte
Urcând la ea tiptil, desculţ, pe scară, 
S-ajung în mod vădit, seară de seară, 
Convins că sus-numita ciocăneşte,

Dar cum le ştiu, chiar bine, pe femei, 
Am adoptat soluţia firească,
I-am luat un celular, cu cîţiva lei,
Fi’nd mult mai potrivit să-l folosească
Decât să-mi bată-n cap când dumneaei
Îi vine-aşa, în seri, să ciocănească.

Cei mai temuti dictatori*Ion Antonescu

Ion Antonescu

A fost de-a lungul timpului om politic român,ofițer de carieră, general, iar în perioada septembrie 1940-23 august 1944 prim-ministru al României și conducător al statului.S-a remarcat în mod deosebit prin faptul că a decis intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial,de partea lui Hitler.După război,a fost judecat de Tribunalul Poporului și găsit vinovat de moartea a peste 400.000 de oameni în special din categoria minorității evreiești.În urma judecării a fost condamnat la moarte și executat în 1946 la închisoarea Jilava. Foto: (http://ro.wikipedia.org)

Sursa:http://zeceintop.ro/zece-dintre-cei-mai-temuti-dictatori/

Orbul nu il poate conduce pe orb (Metafizica)

Orbul nu il poate conduce pe orb

 Unitatea in spirit este demonstrata de oameni cu adevarat mareti; cei care au ajuns la indumnezeire. Un orb nu il poate conduce pe alt orb; doar acela care Il cunoaste pe Dumnezeu poate sa ii invete si pe altii despre El. Pentru a-si recastiga divinitatea, omul trebuie sa fie condus de un maestru sau un guru. Cel care urmeaza credincios un guru adevarat devine exact la fel ca el, pentru ca un guru isi ajuta discipolul sa atinga acelasi nivel de realizare ca si el.Cand mi-am descoperit gurul....m-am hotarat sa ii urmez exemplul: pe altarul inimii mele sa nu Il asez decat pe Dumnezeu si, de asemenea, sa Il impartasesc cu altii.
 Maestrii hindusi au spus ca pentru a acumula cunoasterea profunda trebuie sa ne focalizam atentia prin omniscientul ochi spiritual. Cand ne concentram puternic, chiar si un om obisnuit isi incrunta fruntea, in special in locul dintre sprancene - centrul concentrarii si al ochiului spiritual, lacasul intuitiei sufletului. Acesta este adevaratul ,,glob de cristal'', prin care yoghinul priveste pentru a invata secretele universului. Cei care patrund mai adanc in concentrare vor ajunge sa penetreze in cel de-al ,,treilea'' ochi si Il vor vedea pe Dumnezeu. Cautatorii adevarului trebuie sa isi dezvolte abilitatea de a-si proiecta perceptia prin ochiul spiritual. Practica...ajuta aspirantul sa isi deschida acest al treilea ochi al constiintei intuitive.
 ,, Cand ochiul iti va fi deschis, intregul trup iti va fi scaldat in lumina''(Matei 6:22)
 Intuitia, sau cunoasterea directa, nu depinde de nici o informatie primita prin intermediul simturilor. De aceea, facultatea intuitiva este adesea denumita ,,al saselea simt''. Fiecare poseda acest al saselea simt, dar majoritatea oamenilor nu il dezvolta. Cu toate acestea aproape oricine a avut o experienta intuitiva, probabil un ,,sentiment'' ca un anumit eveniment urmeaza sa se intample, cand nu exista nici o evidenta senzoriala care sa indice aparitia sa.
 Este important sa ne dezvoltam intuitia, ori cunoasterea sufleteasca directa, pentru ca acela care este constient de Dumnezeu este sigur pe el. El cunoaste, dar si stie ca cunoaste. Trebuie sa fim siguri de prezenta lui Dumnezeu, la fel de siguri cum cunoastem gustul unei portocale. Doar dupa ce gurul meu mi-a aratat cum sa comunic cu Dumnezeu si dupa ce I-am simtit prezenta zilnic mi-am asumat datoria spirituala de a vorbi si altora despre El.
 Occidentul a construit multe temple si biserici in care Dumnezeu este venerat, dar in foarte putine li se arata cautatorilor cum poate fi descoperit Dumnezeu. In Orient, accentul a fost pus pe experimentarea directa a lui Dumnezeu;insa in multe cazuri, astfel de temple raman inaccesibile cautatorilor spirituali, deoarece se afla in locuri foarte indepartate si retrase. Centrele spirituale in care oamenii se afla in comuniune cu Dumnezeu, si invatatori care sa le arate oamenilor cum sa faca acest lucru, ambele sunt la fel de necesare. Cum ar putea cineva sa Il cunoasca pe Dumnezeu printr-un invatator care inca nu a ajuns sa Il cunoasca? Invatatorul meu mi-a imprimat in inima necesitatea cunoasterii Tatalui Ceresc inainte de a vorbi altora despre El.Cat de recunoscator ii sunt pentru aceasta invatatura! Invatatorul meu se afla cu adevarat in comuniune cu Dumnezeu.
 Dumnezeu trebuie mai intai perceput in propriul templu trupesc. Fiecare cautator trebuie sa isi disciplineze zilnic gandurile si sa ofere pe altarul sufletului sau florile devotiunii sale. Acela care il descopera pe Dumnezeu in interior va fi capabil sa ii simta prezenta in fiecare templu si biserica in care intra.
 ...Maestrii indieni au spus:,,Mai intai, El trebuie cunoscut.'' Dupa aceea, orice doresti sa cunosti, El iti va dezvalui. Aceasta este imparatia Sa....
 Dumnezeu este nerabdator sa te aduca in regatul Sau, pentru ca si El are nevoie de ceva: sa Il cauti spontan si sa ramai cu El.Altminteri nu ar fi creat universul si omul. Singurul motiv pentru care ne-a creat este acela de a-L iubi si a ne reintoarce la El.Dumnezeu asteapta aceasta clipa In iubirea noastra se afla implinirea Sa.
 Tatal nostru ne-a dat libertatea de a putea pleca din lumea iluzorie si a ne reintoarce acasa. Sa plecam cu totii si sa nu mai fie nevoie sa mai revenim in aceasta lume teribila. Nimeni nu stie in ce conditii se va reincarna.Cu siguranta nimeni nu doreste sa revina pe pamant in conditii de suferinta si durere, asa cum sunt ele prezente.Aceste probleme sunt rezultatul egoismului si urii umane. Intraga planeta sufera, deoarece Dumnezeu a fost uitat.
 ,,In casa Tatalui meu exista multe incaperi...'' (Ioan 14:2) Sferele astrale superioare si inferioare, alcatuite din lumini subtile si energii ale vitatronilor, constituie raiul (sau iadul) in care sufletele ajung dupa parasirea corpului fizic Perioada de sedere acolo este predeterminata karmic. Atata vreme cat cineva nu si-a satisfacut dorintele materiale sau karma pamanteasca (efecte ale actiunilor trecute care nu au fost rezolvate), acela trebuie sa se reincarneze pe Pamant pentru a-si continua evolutia spre Dumnezeu
 ,,Prin drept divin, titlul de guru este conferit doar acelor suflete sublime care, prin propria realizare-de-Sine si unitate cu Dumnezeu, sunt calificate sa ii conduca pe altii de la intuneric si ignoranta la eterna lumina a Adevarului.''
Practica atentia, consideratia, bunatatea pana cand devii precum o floare pe care doresc toti sa o vada.Fii frumusetea unei flori si atractivitatea unei minti pure. Astfel, cu siguranta, vei reusi sa ai prieteni adevarati. Vei fi iubit de oameni si de Dumnezeu.

Paramahansa Yogananda
Sursa:http://esoterism.ro/ro/orb.php

Enigma

Enigma
de Valeriu Cercel

Nu îmi amintesc vreodat’,
Chiar şi când am fost cinstit, 
De la cârciumă, din sat, 
Să nu plec dezamăgit ;

Stând în jur la un trăscău, 
Mai aud o veste rea,
Care…şi nu-i lucru rău,
Până-n zori să uit de ea,

Însă ce mi-a zis asear’,
Şi băurăm numai vin,
Popa Ghiţă, om cu har,
Nu pot, nene, să-mi revin !?

Doar ieşind, cum vă spusei,
Către casă temerar,
Afumat, c-am obicei
Să fumez la un pahar,

Mă împiedic, pe sub pod
Cum urcam şanţu’ la deal
Suduind şi plin de glod, 
De…prea sfântul, personal,

“Săru-mâna”- io pios,
Da’ el, dup-un lung oftat,
Cum privea la mine-n jos
Zise făr’ să-l fi-ntrebat :

“Mă Ioane, eşti om bun,
Însă, după cum prevăd,
Mă-nţelegi ce vreau să-ţi spun…
Io, în rai, n-am să te văd”,

Că, nu mă mai liniştesc
Şi sunt tare abătut… 
De asear’ mă tot gândesc
Ce păcat o fi făcut ?!

Puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a diavolului – demonstrate cu ajutorul encefalografului

Iata una dintre cele mai plastice si mai profunde demonstratii a puterii sentimentelor si gandurilor, ce a fost relatata de dr. W. Jerome Stowell, medic neurolog. Iata povestea lui:
Eram un ateu convins. Eram absolut sigur ca Dumnezeu nu este altceva decat suma tuturor mintilor oamenilor si a tuturor gandurilor lor pozitive. Cat despre conceptul de Dumnezeu atotputernic, care exista mai presus de noi si care ne iubeste pe toti, avand puterea de a schimba orice in creatia sa, nu am crezut niciodata in acest tip de Dumnezeu.
Intr-o zi, am trait insa o experienta care m-a pus pe ganduri. Ma aflam intr-un laborator urias si incercam impreuna cu colegii mei sa descoperim lungimea undelor cerebrale. Am descoperit astfel un canal al lungimilor de unda, inzestrat cu o camera mach (unitate de masura) care permite separarea acestor lungimi diferite ale fiecarui individ in parte, conferindu-i acestuia o identitate mai clara decat amprentele palmelor sale. Ar trebui sa retinem cu totii acest lucru: Dumnezeu poate pastra in cer o fisa a gandurilor noastre individuale, la fel cum FBI-ul poate pastra o fisa a amprentelor noastre in fisetele sale din Washington D.C.
Ne-am propus sa facem un experiment pentru a stabili ce se intampla in interiorul creierului in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am ales ca subiect o femeie care a fost trimisa de familia ei la un ospiciu de nebuni, dar care a fost externata. Singura boala pe care i-au descoperit-o medicii a fost un cancer la creier, care ii afecta exclusiv echilibrul corporal. In ceea ce priveste luciditatea si starea ei mentala, femeia era exceptional de inteligenta. Stia foarte bine ca urmeaza sa moara intr-un timp foarte scurt. Am informat-o si noi de acest lucru.
Am instalat in salonul ei un aparat encefalograf, pentru a vedea ce se intampla in creierul ei in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am instalat de asemenea un microfon minuscul, de marimea unei monede de un shilling, pentru a afla daca are ceva de comentat in acest moment apoteotic.
Eu ma aflam intr-o camera alaturata, impreuna cu alti patru colegi si cu instrumentele pregatite pentru a inregistra tot ce se intampla. Aparatul nostru avea acul indreptat catre zero, aflat chiar in centrul scalei. In cele doua parti laterale, scala avea cate 500 de gradatii, pozitive in partea dreapta si negative in partea stanga. Ceva mai devreme am folosit acest aparat pentru a inregistra puterea folosita de o statie de emisie de 50 KW pentru a trimite un mesaj in jurul lumii. Acul aparatului a inregistrat cu aceasta ocazie 9 gradatii in partea pozitiva (dreapta).
Cand a simtit ca i s-a apropiat sfarsitul, femeia a inceput sa se roage la Dumnezeu. Ea i-a cerut Domnului sa aiba mila de cei care s-au folosit de ea cu atata dispret, dupa care si-a reafirmat credinta in Dumnezeu, spunandu-i acestuia ca stie ca El reprezinta singura putere vie care exista, care a existat si care va exista vreodata. L-a slavit pe Dumnezeu si i-a multumit pentru ca i-a permis sa se foloseasca de aceasta putere si sa ii cunoasca astfel realitatea, l-a spus de asemenea cat de mult il iubeste.
In camera alaturata, eram cu totii atat de fascinati de rugaciunea femeii incat am uitat complet de experimentul nostru. Ne-am uitat unii la altii si am vazut lacrimi curgand pe fetele noastre „stiintifice”. Subit, aparatul nostru (de care uitaseram cu totii) a scos un zumzet. Ne-am uitat la ac si am constatat ca acesta ajunsese la 500 de gradatii in partea pozitiva a scalei si ca incerca cu disperare sa depaseasca acest prag!
Cu ajutorul acestui instrument, ne-am dat seama ca cerebelul unei femei singure, aflata pe patul de moarte si in comuniune cu Dumnezeu, emite o putere de 55 de ori mai mare decat cea a unei statii de emisie de 50 KW care trimite un mesaj in jurul lumii.
Pentru urmatorul experiment, am ales un subiect cat mai diferit de primul: un barbat care se afla in spitalul nostru si care suferea de o boala sociala mortala. Creierul sau era atat de atrofiat incat era pe punctul de a muri. Barbatul era practic un maniac. Dupa ce ne-am reglat instrumentele, am trimis una din asistente cu misiunea sa il enerveze pe barbat. Femeia a reusit sa ii atraga interesul asupra ei, dupa care i-a spus ca nu mai doreste sa aiba nimic de-a face cu el. Barbatul a inceput imediat sa o injure, moment in care acul aparatului nostru a inceput sa se deplaseze in partea negativa a scalei. In continuare, barbatul a blestemat-o pe femeie si a luat numele Domnului in desert. Acul aparatului nostru s-a deplasat imediat pana la ultima gradatie negativa a scalei (-500).
Am putut inregistra astfel cu ajutorul aparatelor de masurat ce se intampla in interiorul creierului uman atunci cand acesta incalca una din Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu: „Sa nu iei in desert numele Domnului”. Am reusit sa masuram cu ajutorul aceluiasi aparat puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a adversarului sau.
Am descoperit astfel ca adevarul benefic este pozitiv, iar toate gandurile nebenefice descrise perfect de Cele Zece Porunci biblice sunt negative. Daca aceste unde cerebrale pot fi inregistrate chiar si cu ajutorul aparatelor noastre obiective de masurat, cu atat mai evident este faptul ca ele pot fi inregistrate inclusiv de Dumnezeu din ceruri.

Sursa:http://www.almeea.ro/puterea-pozitiva-a-lui-dumnezeu-si-puterea-negativa-a-diavolului-demonstrate-cu-ajutorul-encefalografului/

Telepatia: de unde provine ea?

Un fenomen paranormal foarte controversat este telepatia, care consta in transmiterea gandurilor la distanta, asa cum indica si numele fenomenului: telepatie = percepere la distanta. Despre acest subiect am mai discutat si in acest articol (Totul despre telepatie), dar in cadrul articolului de fata vom incerca sa discutam mai mult despre ipotezele privind sursa telepatiei.
Initial, s-a crezut ca aceasta comunicare psihica la distanta s-ar putea face prin transmiterea si receptionarea unor unde electromagnetice purtatoare ale unor „semnale de informare psihica”. Incercarile facute, privind emisia si receptia unor asemenea semnale intr-o banda foarte larga de frecvente, de la unde centimetrice pana la unde infralungi, cu lungimea de unda de mii de kilometri, nu au dat rezultate.
Au fost propuse si alte ipoteze privind natura presupuselor comunicari telepatice, unele destul de bizare si imposibil de verificat. Astfel, fizicianul Richard Feynman presupune ca pozitronii sau tahionii ar putea fi purtatorii unor mesaje telepatice – dat fiind ca se deplaseaza cu viteze foarte mari. Jung, in teoria sa, a existentei unui univers holografic, un ansamblu format din elemente unite printr-o forma de energie necunoscuta, sustine ca este posibila transmiterea de mesaje telepatice. Sir John Eccles (laureat al premiului Nobel pentru medicina in 1963) e sustinatorul tezei ca sursa undelor telepatice este creierul. El crede ca se realizeaza o comunicare directa unilaterala, de la creierul emitator la creierul receptor, evitandu-se astfel calea obisnuita, cand gandul este codificat (transpus in cuvinte), dupa care, fiind receptionat mesajul, acesta este decodificat (cuvintele sunt transformate in impulsuri electrice, biocurenti), ce induc gandul (mesajul) transmis. Care este natura acestor unde telepatice? Deoarece creierul contine un numar urias de neuroni, care sunt conectati intre ei prin numeroase sinapse, formand adevarate circuite prin care se propaga impulsuri electrice, pare plauzibila ipoteza existentei in creier a unor microemitatori, respectiv a unor microreceptori, acordati pe o frecventa ultrainalta, un fel de cipuri biologice mai perfectionate (se stie ca natura este un foarte bun inginer) decat cele utilizate in actualele telefoane mobile.
Conform informatiilor care s-au adunat de-a lungul anilor (daca le consideram de buna credinta – si nu inventate), exista mai multe tipuri de telepatie. Astfel, in cazul unei halucinatii telepatice, mesajul este perceput, in stare de semiveghe, ca o imagine de la fata locului, aflat la mare distanta, unde s-a produs un accident, in care a fost implicata o persoana apropiata.
O alta forma de telepatie este visul telepatic, in care mesajul poate fi transmis codificat (printr-un simbol) sau direct (real), in cazul in care cel care transmite mesajul se afla intr-o situatie extrema, cand are nevoie de ajutorul persoanei solicitate, sau inainte de a muri. Statistic, 65% din comunicarile telepatice sunt receptionate in vis, si numai 35% in stare de veghe.
Deoarece omul este curios din fire si, mai ales, este atras de lucruri neobisnuite, scriitorii si presa s-au ocupat pe larg de telepatie dat fiind ca era un subiect de senzatie, cu priza la public – evident, uneori, exagerand in privinta unui fapt real, alta data pur si simplu inventandu-l. Astfel, scriitorul american Upton Sinclair (1878 -1968), cunoscut pentru romanele sale de succes, a publicat cartea „Mental Radio” (in 1930), avand ca tema telepatia, a carei prefata a fost semnata de insusi Einstein. Ulterior, el s-a justificat: „N-am scris aceasta prefata decat din prietenie pentru autor… sunt sceptic… Daca telepatia nu se modifica nici in functie de timp, nici de distanta – aceasta inseamna ca ar scapa legilor fizicii, ceea ce este absurd, pentru ca totul in aceasta lume este guvernat de aceste legi”.


Sursa:http://www.almeea.ro/telepatia-de-unde-provine-ea/

Dupa sarbatorile de iarna

Dupa sarbatorile de iarna
de Valeriu Cercel

Nu ştiu, zău, ce să mai spun
De bătrânul Moş Crăciun !
An de an, câte un pic,
I-a rămas costumul mic,
Nici pe faţă, nici pe dos
Nu-l încape de burtos,
Iar chimirul, ce mai jale !
De-abia ţipă pe sub foale,
Însă buba-i pân’ la ghete,
Mama lor, azi, de şirete !
Râgâind a usturoi
Şi a doage de butoi,
E un drum atât de lung,
Nu e chip să mai ajung !

Fi’n’c-aşa-i de sărbători,
Cu antreuri, cârnăciori,
Măslinuţe gogonate,
Şunci, bânzeturi asortate,
Şi sarmale, 
Bestiale,
Şi friptane, 
Barosane,
Iar apoi, ce nebunie !
Cum să uit eu de piftie !?
Fără milă, fără silă,
N-am iertat, nici de prăsilă,
După toate, cum vă spui,
Nici o aripă de pui,
De-am ajuns, aşa-ntr-un hal, 
Parc-aş fi în prenatal,
În oglinda de pe hol
Nu încap, la piele, gol ; 

Însă, ca-n telenovele,
Toate-s bune chiar de-s rele !
Fi’n’că, fraţilor, v-o spun,
Am găsit un doctor bun,
C-am o pilă-n minister,
Grea de tot, un văr, şofer,
Şi, să nu-mi uit vorba, că
D-aia nu-s în panică,
Fui la el, astăzi, grăbit,
Să mă plâng de gabarit,
Care, doctor, deh ! stilat,
Fără “dar” m-a rezolvat, 
Că puteam să umblu ani,
Să mă coste-un car de bani ;

M-a luat, m-a consultat,
Cântărit şi măsurat,
Specialist, omu’ citit (!)
Un minut i-a trebuit,
Să îmi spună el, în fine,
Că nimic nu-i rău cu mine :

Nu e vorba de etate, 
Şi nici de obezitate,
Ori, abuz de calorii, 
Jaf prin oale, farfurii…
Cu un deşt mi-a arătat,
(Ştiinţific demonstrat !)
Pe-un tabel de sus în jos,
Din computeru’ lui scos,
Că, de fapt, în chintesenţă,
Am doar o deficienţă, 
Ce nu e la rotunjime,
Ci-i mai mult de…înălţime (!?)
C-ar fi trebuit să am,
Doar în slipu’ lui Adam,
Eu, la greutatea mea,
Înc-un metru şi ceva !

La mulţi ani tuturor bocancosilor !
Belşug, sănătate, pace şi iubire, şi multă, multă inspiraţie pe 2011 !

Cei mai temuti dictatori *Fidel Castro

Fidel Castro

Revoluționar cubanez, a ajuns în atenția publică odată cu desfințarea dictaturii lui Fulgencio Batista și transformarea Cubei într-un stat comunist.În plan politic,a fost premier până în 1976, an în care a devenit președinte al Consiliului Statului și Miniștrilor,funcție pe care a cedat-o fratelui său Raul în 2008 datorită problemelor de sănătate.Nu este un dictator violent spre deosebire de ceilalți care au comis numeroase crime și au declanșat războaie, dar se remarcă prin faptul că a deținut puterea absolută asupra Cubei timp de 32 de ani, dar și prin opoziția față de SUA. (Foto: en.wikipedia.org)

Sursa:http://zeceintop.ro/zece-dintre-cei-mai-temuti-dictatori/

Iluminarea prin iubire,starea fara dorinte (Metafizica)

Iluminarea prin iubire, starea fara dorinte

 "Uneori, daca esti relaxat pot exista momente scurte de revelare a sinelui. Exista astfel de momente in care esti relaxat. Cand esti indragostit, cand iubesti: pentru cateva momente iubitul sau iubita se afla cu tine.
 Ai dorit foarte mult asta, ai luptat mult si acum, in sfarsit, iubita este cu tine. Pentru o clipa mintea dispare. Ai depus mult efort pentru a fi cu el sau cu ea. Mintea a luptat mult, a cautat, s-a gandit enorm de mult la acel lucru, iar acum iubita este langa tine si brusc mintea nu mai poate gandi.
 Vechiul process nu mai poate continua. Pana acum cautai persoana iubita: acum aceasta se afla langa tine si mintea pur si simplu se opreste. In acel moment nu mai exista dorinte. Esti relaxat, esti “aruncat” in tine insuti.
 Pana cand iubita sau iubitul nu iti poate provoca aceasta stare de patrundere in tine insuti, aceea nu este iubire. Pana cand nu devii tu insuti in prezenta iubitei, aceea nu este iubire. Pana cand mintea nu inceteaza sa mai functioneze in prezenta iubitei, aceea nu este iubire.
 Uneori se intampla acest lucru, iar mintea si dorintele dispar. Iubirea este fara dorinte. Incearca sa intelegi: poti dori iubirea, dar aceasta este o stare fara dorinte. Cand apare, acolo nu mai poate exista nici un fel de dorinta: mintea este calma, linistita, relaxata. Nici o devenire, nici un fel de imprastiere.
 Insa acest lucru se intampla doar pentru cateva momente, daca se intampla vreodata. Daca iubesti sau ai iubit, stii ca aceste cateva clipe vor apare. Este un soc. Atunci mintea nu mai poate functiona, deoarece intregul ei mecanism a devenit nefolositor, absurd. Cel sau cea pe care ai dorit-o se afla langa tine si mintea nu mai poate gandi ce sa faca.
 Pentru cateva momente intregul mecanism se opreste. Esti relaxat in tine insuti. Ai atins centrul, fiinta ta si simti ca esti sursa acestei bunastari si fericiri. Te umple o mare fericire, te inconjoara un parfum sublime. Brusc nu mai esti acelasi om ca mai inainte.
 De aceea, iubirea transforma atat de mult. Daca iubesti, nu poti ascunde asta. Este imposibil! Daca iubesti, se va vedea. Ochii, fata, mersul, felul de a sedea, totul arata ca oiubesti, ca nu mai esti acelasi om. Mintea doritoare nu mai este acolo. Pentru cateva momente esti precum un Buddha.
 Dar acest lucru nu poate tine mult. Imediat mintea va incerca sa isi revina dupa acest soc si va incerca sa gaseasca scuze si metode pentru a gandi din nou. De exemplu, mintea va spune ca ti-ai atins scopul, dar dupa aceea? Ce vei face?
 Acum vor incepe argumentarile. Vei gandi: “Astazi sunt cu iubita mea, dar oare voi fi si maine?” Mintea deja a inceput sa gandeasca. Iar in momentul in care ea lucreaza, deja ai cazut in devenire. […]
 Acest lucru se intampla oricui. Cand ai iubit pe cineva au existat momente in care mintea disparea. Dar apoi te-ai casatorit. De ce? Pentru a avea mereu acele momente. Insa ele au disparut atunci cand nu erai casatorit si nu mai pot reveni acum, deoarece situatia este diferita.
 Cand doi oameni se intalnesc pentru prima data, acolo este o situatie noua. Atunci mintile lor nu mai pot functiona. Ei sunt coplesiti de situatie – sunt umpluti de aceasta noua experienta, de aceasta noua viata, de aceasta noua inflorire! Apoi mintea incepe sa functioneze si ei vor gandi: “Ce moment sublim! Hai sa ne casatorim pentru a putea repeta aceste clipe minunate!”
 Mintea va distruge totul. Casatoria inseamna minte. Iubirea este spontana; casatoria este ceva calculat. Casatoria este un lucru matematic. Atunci vei astepta acele momente beatifice, dar ele nu vor mai reveni. De aceea, fiecare femeie sau fiecare barbat casatorit este frustrat – deoarece ei asteapta reaparitia acelor momente frumoase, care au existat in trecut.
 De ce nu mai apar? Pentru ca intreaga situatie s-a schimbat: acum tu nu mai esti nou, nu mai exista spontaneitate, acum iubirea este doar o rutina. Totul a ajuns sa se limiteze doar la obligatii si datorii. Iubirea a devenit o datorie, nu o bucurie. La inceput era o bucurie, acum este o obligatie. Si aceasta obligatie nu iti poate darui aceeasi fericire pe care ti-o da amuzamentul, bucuria.
 Este imposibil!! Mintea ta a creat totul. Acum astepti producere acelor momente si cu cat astepti mai mult, cu atat mai mica este posibilitatea lor de aparitie. […] Acum nu mai poate apare nimic. Asa ceva nu apare decat atunci cand esti deschis: se intampla intotdeauna intr-o situatie noua.
 Asta nu inseamna sa schimbi coordonatele vietii tale zilnic, ci inseamna sa nu perimiti mintii sa creeze un sablon. Atunci sotia sau sotul tau te va incanta in fiecare zi. Nu permite mintii sa astepte, nu-i permite sa se miste in viitor. Astfel maestrul sau prietenul tau va fi mereu nou. Si totul este nou in lume, cu exceptia mintii. Mintea este singurul lucru care este vesnic vechi.
 Soarele este altul in fiecare zi. Astazi pe cer nu este acelasi soare care a fost si ieri. Luna este noua, ziua, noapte, florile, copacii… totul este nou, doar mintea nu este. Ea este vesnic veche - tine minte, vesnic - deoarece pentru a exista are nevoie de trecut, de experiente acumulate, de experiente proiectate.
Mintea are nevoie de trecut, iar viata numai de prezent. Viata este vesnic fericita - mintea niciodata. Ori de cate ori permiti mintii sa te controleze pe tine, atunci odata cu ea apare acolo si nefericirea."

Osho
Sursa:http://esoterism.ro/ro/ilumiub.php

Constientizarea se face in trei pasi (Metafizica)

Constientizarea se face in trei pasi

 Mai intai, fii constient de corpul tau – cand mergi, cand tai lemne, sau cand cari apa de la fantana. Fii atent la el, constientizeaza fiecare miscare, nu mai face lucrurile mecanic, ca un zombie, ca un somnambul.
 Dupa ce ai devenit constient de corpul tau si de miscarile lui, treci mai departe la minte si la activitatea ei – ganduri, imaginatie, proiectii.Cand devii constient de minte, te asteapta o mare surpriza. Cu cat esti mai constient de ea, cu atat circula mai putine ganduri. Gradul de constientizare este invers proportional cu numarul gandurilor,energia fiind aceeasi.Cand esti constient in proportie de suta la suta, nu mai exista energie disponibila pentru ganduri, si mintea devine absolut tacuta.Atunci este timpul sa mergi si mai adanc.
 Al treilea pas este sa devii constient de sentimente, de stari de spirit, de emotii. Cu alte cuvinte, treci la inima si la activitatile ei. Atunci te asteapta o noua surpriza. Tot ce e bun creste, si tot ce e rau incepe sa dispara. Iubirea creste, ura dispare. Compasiunea creste, supararea dispare. Darnicia creste, lacomia dispare.Cand ai constientizat pe deplin inima, ai ultima si cea mai mare surpriza: nu trebuie sa mai faci nici un pas.
Un salt calitativ se produce de la sine. Din inima, te pomenesti dintr-o data in insusi centrul fiintei tale. Acolo esti constient doar de constiinta. Nu mai ai de ce altceva sa fii constient. Iar asta este puritatea suprema. Asta este ceea ce numesc eu Iluminare.

Osho
Sursa:http://esoterism.ro/ro/constientizarea.php

Chemarea dobitoacelor

Chemarea dobitoacelor
de Alexandru Biantropol

poeţii înfloresc întâi pe hârtie
apoi se veştejesc în plictiseală
şi la sfârşit se scutură în ţărână

se lasă liniştea
ca o lene eternă peste lume
şi peste site-ul ăsta în care
nu există dobitoace să se certe
să se înjure recheşeneşte
cum place la mahala

nu rămâne decât să chemăm înapoi dobitoacele
măcar aşa nu mai murim
de plictiseală

Hărțile antice arată că zeii au venit din Pleiade și au creat omul

Cultura sumeriană ne indică faptul că în urmă cu aproximativ 450.000 de ani, zeii au coborât pe Pământ și au creat omul. Opera a fost una simplă, genomul lor a suferit mici modificări și astfel a fost creată o nouă formă de viață, care popula o planetă nouă. Scopul este unul relativ simplu, locuitorii Terrei trebuiau să muncească pentru creatorii săi, adică Anunnaki sau “cei care au coborât din cer”.
După ce operațiunea de extragere a aurului a fost încheiată, zeii au decis că omul merită în continuare să trăiască și astfel i s-a oferit posibilitatea să se reproducă.
Sumrienii dețineau aceste informații din istoria pierdută a Terrei și pentru că trebuia transmisă și generațiilor viitoare, au fost inscripționate pe diverse tăblițe de argilă. Mai mult de atât, au fost realizate diverse hărți unde planeta zeilor sau a extratereștrilor este situată undeva în Pleiade.
Istoricii nu s-au lăsat înșelați de aceste informații și cei mai mulți dintre ei le consideră eronate sau simple povești pentru a satisface curiozitatea iubitorilor teoriilor conspiraționiste. Totuși, pentru a demonstra încă o dată că nimic nu este întâmplător și fiecare legendă are un sâmbure de adevăr, Marcus Matthe, descrie în cartea sa, Chokwe Art and its History, anumite aspecte impresionante despre civilizația africană Chokwe.
Matthe a intrat în posesia unor tăblițe de aur care se asemănă cu niște hărți stelare. Conform culturii chokwe, acestea indică locul de unde provin zeii, adică creatorii omului. Straniu sau nu, tăblițele de aur indică printr-o cruce centura Orion, care ajută la poziţionarea a două rânduri de câte trei stele din Pleiade şi un „X” care marchează poziţia planetei de unde au coborât „zeii”.
 Interesant este faptul că aceleași elemente au fost descoperite și pe alte tăblițe care au aparținut culturii incașe.
De exemplu, pe o tăbliță pe care este desenată creația, incașii au desemnat un animal sacru al cărei organe genitale sunt plasate chiar între anumite planete din Pleiade. Ei credeau cu desăvârșire că zeii creatori au coborât din acel loc pentru a da viață omului pe Terra.
Coincidențe sau nu, aceste aspecte ale unor civilizații antice arată încă o dată faptul că istoria pe care o cunoaștem în prezent despre specia noastră este eronată sau pur și simplu incompletă. Probabil că viitorul apropiat ne va demonstra motivul și scopul existenței omului pe Terra, dar până atunci nu putem decât să alergăm în căutarea adevărului.

Sursa:http://www.efemeride.ro/hartile-antice-arata-ca-zeii-au-venit-din-pleiade-si-au-creat-omul

Oamenii in negru, cei care apar imediat după un eveniment extraterestru

Oamenii în negru apar după un eveniment extraterestru. Ei circulă câte doi sau trei și sunt la locul unde s-a produs un eveniment legat de extratereștrii.
Ei se recomandă că sunt agenți federali. Circulă în mașini de modă veche și sunt foarte conservatori în ceea ce privește vestimentația. Vocea lor este aproape electronică, sunt înalți și fața lor nu lasă să se vadă niciun sentiment.
Au informații precise referitor la persoanele la care vin la ușă. Probabil acestea au fost urmărite și foarte bine verificate. Rolul lor este acela de a determina persoanele care au fost martore unor evenimente cu extratereștrii, să-și schimbe declarațiile, în sensul că tot ce au declarat anterior este fals.

Cine sunt oamenii în negru?

Mulți cred că sunt agenți secreți și care lucrează pentru servicii secrete. Alții spun că sunt entități nepământene. În 1951, echipajul de pe un vas aflat în largul coastelor americane, au văzut un OZN. Când au acostat în primul port american, au fost întâmpinați de un grup de oameni, îmbrăcați în negru, care i-a interogat minute în șir . Mai mult, au încercat să-i facă pe marinari, să renunțe la părerile lor, vis a vis de ce au văzut.
În 1953, Albert Benet, care era proprietarul un ziar, publică un articol despre OZN-uri, aducând și probe în acest sens. La câteva zile de la apariția articolului, primește o vizită misterioasă. Nu a putut să mănânce și să doarmă câteva zile după această întâlnire. În final, a vândut ziarul și s-a mutat în alt oraș. A refuzat să facă comentarii despre acea întâlnire.
Un alt caz este cel al doctorului Crabb care primise o scrisoare de la un prieten, prin care era anunțat că mai multe persoane văzuseră un OZN. Crabb avea o asociație care studia fenomenele extraterestre. Crabb a fost sunat de o persoană necunoscută, care l-a avertizat să distrugă scrisoarea. Nu a făcut acest lucru și a avut mult de suferit.
A scăpat cu viață, cu greu, dintr-un accident de mașină. A pierdut postul de profesor de la o universitate, iar casa i-a luat foc

Sursa:http://www.efemeride.ro/oamenii-in-negru-cei-care-apar-imediat-dupa-un-eveniment-extraterestru

ANNUNAKII, oamenii care au venit din stele

Annunaki sau oamenii care au venit din stele, sunt o civilizație plină de mistere. Vă prezentăm câteva dintre ele. În numeroase reprezentații cu Annunaki apar ceasurile. Sumerienii au fost primii care au ridicat locuințe, compartimentate în camere. Se spune că vechii cosmonauți Annunaki au fost cei care i-au inițiat pe sumerieni în astfel de construcții.
În secolul al XIX-lea, arheologii au descoperit în vechile ruine de la Ninive, 22000 de tăblițe de argilă, atribuite populației Annunaki. În 1976, autorul Zecharia Sitchin a publicat traducerea unor texte de pe aceste tăblițe. Textele descriu venirea poporului Annunaki pe Pământ, pentru a-și recupera aurul. În texte se spune că sunt de pe altă planetă.
În cultura lor, aurul este lumină. Lumina se manifestă sub formă de căldură. Radiațiile se interacționează cu moleculele care încep să vibreze, până când se încălzesc. În concepția lor, aurul este un scut împotriva căldurii.
 Sitchin se întreabă de ce au atâta nevoie de aur Annunaki? Probabil, răspunde el, locul de unde vin are temperaturi foarte mari și au nevoie de adevărate scuturi de protecție împotriva căldurii. Textele de pe tăblițe descriu venirea lor pe planeta noastră și modul în care s-au implicat pe lângă oamenii preistorici. Annunaki au modificat genetic umanitatea primitivă și i-au transformat în sclavi care trebuiau să descopere aurul.
Adam în ebraică înseamnă om, în sumeriană adamu înseamnă prima casă. Suschin susține că Adamii au fost primii oameni moderni, care au fost creați de către Annunaki, prin amestecul ADN-ului lor cu cel al oamenilor preistorici. Acest proces s-ar fi întâmplat acum 450000 de ani. Legendele triburilor zulu vorbesc despre oamenii veniți din stele, care au creat primii oameni, pe care i-au folosit în căutarea aurului. Tăblițele de la Tărtăria sunt trei obiecte mici din lut, descoperite de către un țăran, din Alba Iulia, în 1961.
Una dintre ele are scriere sumeriană. Tăblițele au fost duse la Moscova, unde cercetătorii ruși le-au analizat.
Istoricul rus Jirov crede că poporul sumerian a trăit în Carpați și mult mai târziu, a migrat în Irakul de azi. Nu se cunosc cauzele migrării. Unii cercetători pun această migrare pe seama schimbărilor de climă sau a unui cataclism.
 Cercetătoarea Isabela Iorga crede că aceste tăblițe conțin informaţii cu privire la Annunaki. Ei vin de pe planeta Nibiru, care este de trei ori mai mare decât Pământul.
Acest teritoriu, bogat în aur, a fost pentru Annunaki o destinație binevenită. S-au făcut unele speculații între scheletele gigantice descoperite la Buzău și existența, implicarea Annunaki în crearea lor, prin modificări genetice.

Sursa:http://www.efemeride.ro/annunakii-oamenii-care-au-venit-din-stele

Umorul

Umorul 
de Valeriu Cercel

De n-ar fi existat prostia
Şi viciile-n astă lume,
N-am fi ştiut ce-i parodia
Şi…care-ar fi ştiut de glume ?!

Noroc că El, deloc zgârcit,
Pe lângă celelalte toate,
Mărinimos ne-a oferit
Şi-aceste daruri minunate,

Aceste scumpe nestemate,
Ce umoriştii le-au bătut
În fraze, rime sincopate,
De când umorul s-a născut,

Maeştrii înzestraţi, ce-n viciu
Lovind, îl fac pe cititor
A trece prin acel supliciu
Produs de musca de pe bor,

Sau, care iau peste picior
Năravuri, ce mereu apar,
Bătând în şa cu pana lor,
Doar o pricepe vr’un măgar…

Însă de-un timp, fără pudoare,
Uitând de artă, telelei,
Au apărut şi unii care
Făcut-au bâtă din condei,

Şi nu atacă vr’un nărav,
Ori vicii, ca cei stilaţi,
Ci, cu-n umor ieftin, bolnav,
Lovesc direct în viciaţi,

Râzând cu patimă, aprinşi,
De câte-o perso…nulitate,
Fiind, în tagma lor, convinşi
Că fac umor de calitate,

Dar, de i-am pune la cântar
Cu-adevăraţii aşi, din sfere,
În termen ecoliterar,
Sunt triviale…hahalere,

Aşa că, de privim în plan,
De vicii râd cei stilaţi,
Iar hahalerele,-n alt clan,
Fac haz, râzând de viciati,

Iar dac-ar fi să recitim
Despre “prostie”, în esenţă,
La umorişti din nou găsim
Această mare diferenţă,

Fi’ndcă şi-aici, precum se scrie,
Sunt împărţiţi în două oşti :
Maeştrii râd de ce-i “prostie”,
Iar hahalerele, de proşti.

Respectul

Respectul
de Valeriu Cercel

Se-ntâmplă că de-o vreme, ori că m-am ramolit,
Ori poate că Pământul prea mult s-a încălzit,
Constat cu-nfrigurare, şi nu sunt incorect,
O fi ea “criză mare”, dar nu mai e respect

De mame, de părinţi, de guvernanţi, de popi,
Nici vorbă de vădane, de ciungi sau de miopi,
Dar cel mai mult lezat, şi nu e prima dată, 
Sunt că a fost uitat respectul pentru tată ;

Mă calcă unul azi pe ştaif, şi pe bombeu,
O gioarsă, muhaia, să nu-i zic derbedeu, 
În colţ la farmacie, c-aşa-i acu’ modern
S-aştepţi în rând cu lumea, pilule de govern,

Schimbând doar trei cuvinte, mai bine că taceam,
Că sare el, din spate, la coadă cum şedeam…
Cum zic, un terchea-berchea, o jagardea, un tont,
Că…n-aş avea dreptate (!?) mai să imi dea şi-un ghiont (!)

Dar eu, manierat…ce puişorii mei !
Mă-ntorc la el pe dat’, uşor, fără scântei
Şi-i spun direct, frumos, ca om civilizat :
Nu fi, bă’, idiot ! Bă’, boule-ncălţat !

Păi, să te ţii, mă’ vere ! injurii, insulte,
Da’ ce mi-a zis de mamă, de rude, că am multe !
Mucosu’, jagardeaua, striga ca un netot,
“Cum mi-am permis să-l fac, în public, idiot ?!”

I-am explicat apoi, că nu am nicio vină,
Pe mă-sa n-o cunosc, nu mi-a fost nici vecină,
Şi-oi fi făcut copii, jdemii de marinari,
Da-n public nicidecum, cu martori oculari,

Numai că mitocanul, tot insista mereu,
Cu pumnul sus, de Paşte şi-al mamei Dumnezeu,
Sudalme înşira la fel ca un robot 
Că… io l-aş fi făcut, în lume, idiot (!?)

Da’… ce să-l potolesc ! tembelu’, şi bengos,
Cănd vrui să-l liniştesc, era mai arţăgos,
Că-n fine, m-a convins, şi-o spun fără ruşine,
La vorbă, caracter…se cam lovea cu mine…

Aşa că, spuneţi voi, el tânar, educat,
Om cu petrenţii mari, cu titluri, doctorat,
Un intelectual, mândria românească,
Se poate,-aşa urât, cu tac-su să vorbească….?!

Probleme bucurestene

Probleme bucurestene
de Valeriu Cercel

La noi în cartier, de la o vreme,
Se pare cǎ avem ceva probleme,
Poliţia pe strǎzi tot patruleazǎ,
Iar SRI-ul fotografiazǎ,
E în alertǎ Garda naţonalǎ,
Cu toţii au dat, frate-meu, nǎvalǎ !;

Cicǎ-s precis de bine informaţi,
(Informatori avem, nu vǎ miraţi)
C-a apǎrut un soi, şi-ncǎ babani,
De carnivori, feroce şobolani,
Ce ronţǎie şi ronţǎie de zor
Tot ce gǎsesc, şi nu, în calea lor ;

Asearǎ, nu vă mint, m-au ridicat
Şi m-au frecat şi m-au interogat,
Dac-am vǎzut vreun şobolan suspect,
De cine crezi, chiar de domnu’ Prefect (!)
“La mine-n curte, sincer, n-am zǎrit,
Nimic fiind, i-am zis, de ronţǎit”…

De dimineaţǎ iarǎ tǎrǎboi,
Poliţie pe strǎzi, nene, puhoi !
Cǎ i-a sunat din nou, un anonim,
De şobolani cu toţi sǎ ne ferim (!?)

Mǎ face,-al dracu’ de informator,
Ca sǎ mǎ mut în Ghencea sau Obor,
Ori sǎ îmi iau la Cluj apartament,
Io care stau…chiar lângǎ Parlament !

Traieste total,traieste cu pasiune

Traieste total, traieste cu pasiune

 In felul acesta fiecare moment devine de aur, iar intreaga ta viata se transforma intr-o insiruire de clipe aurite. O astfel de fiinta nu moare niciodata, caci atingerea ei seamana cu aceea a regelui Midas: orice atinge, se preschimba in aur.
 Aceasta scurta viata pe care o aveti poate fi transformata intr-un paradis. Aceasta mica planeta este floarea de lotus a paradisului.
 Singura raspundere adevarata este fata de propriul tau potential, fata de propria ta inteligenta si constienta, fata de actiunea conforma cu ele.
 Atunci cind te nasti, nu esti un copac, ci o saminta. Trebuie sa cresti, trebuie sa ajungi la o inflorire, iar aceasta inflorire va fi multumirea ta, implinirea ta. Aceasta inflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are legatura decit cu tine, cu evolutia ta personala.
 Intelege, trebuie sa devii o adevarata celebrare pentru tine insuti!
 Daca tinjesti dupa o utopie, dorinta ta se indreapta de fapt catre o armonie individuala si sociala. Aceasta armonie nu a existat niciodata, intotdeauna a fost un haos.Societatea a fost impartita in diferite culturi, in diferite religii, in diferite natiuni - toate avind drept fundament diverse superstitii. Nici una din aceste impartiri nu e valabila. Ele arata insa ca omul este divizat in el insusi, iar acestea sunt proiectiile conflictului sau interior. Omul nu are unitate launtrica si, prin urmare, nu este in stare sa creeze o societate, o umanitate unica, nici in afara lui. Cauza nu se gaseste in exterior. Exteriorul este doar o reflectare a fiintei sale launtrice.
 Nimeni nu a acordat o atentie prea mare individului, si aceasta este cauza fundamentala a tuturor problemelor. Insa datorita faptului ca individul pare atit de mic si societatea atit de mare, oamenii au impresia ca societatea poate fi schimbata, dupa care individul se va schimba la rindul lui. Dar lucrurile nu stau deloc asa, caci "societatea" nu este altceva decit un cuvint; exista numai indivizi, nu exista societate. Societatea nu are suflet, in cadrul ei nu se poate produce nici o transformare. Schimbarea este posibila numai in cazul individului, indiferent cit de mica ar fi aceasta. Si odata ce invatati cum sa schimbati individul, acest lucru poate fi apoi aplicat asupra tuturor indivizilor, de pretutindani. Eu cred ca intr-o buna zi vom avea o societate care sa fie in deplina armonie, care sa fie mult mai buna decit toate ideile pe care creatorii de utopii le-au produs de mii de ani. Realitatea va fi cu mult mai frumoasa.
 Nu esti niciodata multumit cu ceea ce esti si cu ceea ce ti-a daruit existenta, deoarece atentia ta se indreapta intotdeauna spre altceva. Ai fost plasat acolo unde natura nu a planuit sa fii. Nu te indrepti sprerealizarea propriului tau potential. Tu incerci sa fii ceea ce vor altii sa fii, insa acest lucru nu te va putea multumi niciodata. Iar cind apare nemultumirea, logica iti spune: "Poate ca ceea ce ai nu este suficient; straduieste- te sa obtii mai mult!" Atunci incerci sa obtii mai mult, incepi sa cauti. Si toata lumea apare cu o masca zimbitoare, toata lumea zimbeste fericita, astfel incit fiecare vrea sa-i pacaleasca pe toti ceilalti. Si tu porti, la rindul tau, o masca, astfel incit ceilalti cred ca esti ceva mai fericit; iar tu, la rindul tau, ai impresia ca ei sunt mai fericiti. Iarba pare a fi mai verde in curtea vecinului. El priveste insa iarba din curtea ta; pentru el aceasta este mai verde. Ea pare efectiv mai verde, mai mladie, mai frumoasa. Acestea sunt iluziile pe care le creeaza distanta. Cind te apropii insa mai mult, incepi sa vezi ca nu este chiar asa. Dar oamenii ramin la distanta unii de altii. Chiar si prietenii, chiar si iubitii, se tin unul pe altul la distanta; o apropiere prea mare ar fi periculoasa, s-ar putea ca ei sa vada ceea ce esti in realitate. Iar eroarea isi are sursa in chiar modul in care pui problema, astfel incit - orice ai face - nefericirea te va urma. Vezi pe cineva care dispune de multi bani: iti vine imediat ideea ca banii reprezinta cauza fericirii. Priveste la acest om! Cit de fericit pare sa fie! Asa ca alergi dupa bani. Un altul este mai sanatos; alergi dupa sanatate! Un altul face altceva si arata foarte multumit - il urmaresti! Dar de fiecare data e vorba de celalalt...
Societatea a aranjat lucrurile astfel incit sa nu iti pui niciodata problema propriului tau potential. Si toata nefericirea provine din faptul ca nu esti tu insuti. Fii doar tu insuti si toata nefericirea si toata competitia cu ceilalti dispare; nu iti mai pasa ca altii au mai mult, ca nu esti tu cel care are mai mult. Daca vrei ca iarba sa fie mai verde, nu are rost sa privesti in curtea vecinului. Este atit de simplu ca iarba sa fie mai verde! Omul trebuie sa fie inradacinat in propria sa energie potentiala, indiferent care este aceasta. Lumea va fi atit de multumita astfel, incit acest fapt vi se va parea pur si simplu incredibil.

osho
Sursa:http://esoterism.ro/ro/traitotal.php

Inocenta

Inocenta
de Valeriu Cercel

Am ajuns să cred şi eu, dându-le mare dreptate
Ălora ce zic mereu că femeile-s ciudate,
Intru-n bâză cu nevasta, sictirită pe-undeva,
Că în dimineaţa asta i-aş fi zis mă-sii ceva
Naşparliu, bine’nţeles, că-mi tot sare-n sus de şnur,
Iar eu, caracter ales, n-am cu ea nimic, v-o jur ;
Deschid uşa,-n zori, la hol, aia care dă afară
Şi ce văd, un geamantan barosan chiar lângă scară (!?)
Trei sacoşe, patru plase, alea mai voluminoase, 
Printre care, cu stupoare, soacră-mea-n carne şi oase ;
Somnoros, privind la ea, scărpinându-mă la ochi,
Număr ce bagaje-avea, să nu-i fie de deochi !
Însă dumneaei, nimic, nici “bon jour”, nici “bun găsit”
Ori în gât, măcar un pic, să îmi sară c-a sosit,
Mă ia scurt, fără pupici, întreabând printre lentile :
“Pot să stau şi eu aici…cam vreo trei sau patru zile ?”
“Poţi să stai şi-un an, şi doi !”, îi raspund cu nonşalanţă,
Închizând uşa ‘napoi, chiar…ţinându-mă de clanţă,
Altceva nu-mi amintesc să-i fi zis şi mă consum
Că nu pot s-o potolesc pe nevasta-mea nicicum !

Pacatul din Postul Mare

Pacatul din Postul Mare
de Valeriu Cercel

Cât am fi de rău altoi, ortodocşi şi botezaţi,
Dezbrăcaţi la piele, goi, suntem îngeri de barbaţi,
Din statistici dovedim, şi v-o spun cu exaltare,
Că juma’ din noi postim zi de zi în Postul Mare,
Cu spanac sau cu urzici, mai scăzute, sau ciorbiţă,
Patruzeci de zile nici nu ne-atingem de cărniţă,
Poate-aşa, numai pe deşte, cu nevasta noaptea-n pat
Să mai mirosim a peşte, dar…departe de păcat,

Însă, ce vreau să vă spun, mi-e ruşine de nespus,
Chiar ‘nainte de Crăciun pe mulţi barza i-a adus,
De-am găsit în calendar, de când scad şi tot adun,
Nouă luni, în număr par, de la Paşti pân’ la Crăciun (!)
Demonstrând, încă o dat’, că femeile în post
Fac mai marele păcat şi nici nu mai are rost,
Cum statistici dovedesc, să repet cu exaltare
Că, jumate nu postesc, precum noi în Postul Mare !

Repros

Repros 
de Valeriu Cercel

Când ai făcut maimuţa, Doamne,
Ma iartă, dar Ţi-o spun cinstit
Cum Tu mă ştii de-atâtea toamne:
Cu ea ai fost tare zgârcit,

Căci, de la data respectivă
Până-n prezent, e constatat
Că dumneaei, chiar dimpotrivă,
Un pas n-a mai evoluat,

Nu mă refer la maniere,
Cătând şi azi ce a ascuns,
Cu deştu-n nas şi prin unghere
Unde lumina n-a pătruns,

Şi nici de faptul că, banana,
De câte ori ea şi-a furat,
Nu s-a gândit că-i va fi blana
În saramură vreodat’,

Iar când e vorba de bătaie,
Scandal prin junglă, tărăboi,
O face tot mereu de oaie,
Sărind ea prima la război,

Şi-apoi, nu-s alte dobitoace,
Nici pe departe cum e ea:
Ce…una spune, alta face,
Gândind cu totul altceva,

Că, de-aia-Ţi spun, ca bun Părinte,
De i-ai fi dat atunci, în pom,
Un gram măcar, în plus, de minte,
…nici azi nu ştie că e om!

Spiritele malefice strajeri ai misterelor

În județul Prahova se află localitatea Poiana Trestiei. Lângă această localitate se află Râpa Diavolului. Circulă mai multe legende cu privire la această râpă. Se spune că acolo, dacii practicau diferite ritualuri în care invocau spirite și forțe ale naturii, pentru diverse motive. Specialiștii spun că este un loc cu o încărcătură energetică mare, dat fiind aceste ritualuri în care forțele invocate au lăsat urme. Mai târziu în această zonă își aveau tabăra haiducii, care ar fi îngropat o parte din bogățiile pe care le aveau, în această râpă.
Mulți au plecat în căutarea comorilor, dar au sfârșit tragic, fără să dea de urma comorilor. Legenda spune că trebuie să dormi noaptea lângă această râpă și în vis îți va apărea locul unde sunt ascunse comorile. Mulți au luat în serios aceste legende și s-au conformat. Numai că noaptea petrecută lângă râpă va rămâne pentru mulți o amintire tragică.
 Din senin, corturile începeau să se miște, fără să fie vânt, se auzeau pași și tot timpul, turiștii au avut senzația că sunt urmăriți. Mulți au văzut capete înfricoșătoare care îi urmăreau. Mulți au suferit atacuri de panică, s-au îmbolnăvit și au evitat să mai vină în zonă.
Sătenii evită zona, mai ales noaptea, ei fiind convinși că zona este bântuită. Spirite malefice păzesc comorile, iar cei care încearcă să descopere comorile au numai necazuri și boli, uneori chiar moarte în urma unor boli galopante.
 Sunt voci care susțin că în această zonă ar fi o poartă interdimensională, pe care omul nu o poate trece. Chiar apropiere sau staționarea mai mult timp de râpă, poate face rău organismului. În anumite nopți din an, deasupra râpei se pot observa niște flăcări de culoare albastră, care apar instantaneu.
O parte dintre turiștii care s-au aventurat în această călătorie, au suferit grave boli psihice. Localnicii vorbesc despre creaturi ciudate, care apar noaptea și au o influență nefastă pentru cei care se află în zonă. O altă zonă plină de mister dar și de energii negative este Mănăstirea Doamna Chiajna, de lângă București. Mănăstirea a fost ridicată sub domnia lui Ipsilanti și a fost finisată de domnitorul Nicolae Mavrogheni. A primit acest nume, după fiica lui Petru Rareș, Chiajna.
Curios este faptul că mănăstirea are forma unei cetăți. Ea a fost atacată de turci, aceștia au crezut că este cetate și i-au dat foc. Nu a mai fost reconstruită, astăzi putând fi văzute doar niște ruine, arse, distruse de vreme și pline de mister. Locul este dezolant și înfricoşător. Mănăstirea are o lungime de 48 de metri iar zidurile au peste 18 metri înălțime. Se spune că biserica nu a fost sfințită, pentru că turcii i-au dat foc chiar înainte de a fi terminată.
 Localnicii evită acest loc, fiind convinși că acolo se petrec lucruri bizare.
În anumite nopți, se aud clopote bătând cu toate că biserica nu mai are clopotniță. Clopotnița s-a prăbușit în 1977, cu ocazia cutremurului. Misterul locului este amplificat și de faptul că în 1967, lângă biserică a fost descoperit cadavrul unui tânăr, care a fost ucis chiar în acel loc. Altă întâmplare nefericită s-a petrecut în 1990, când doi studenți care veniseră să viziteze biserica, au dispărut.
Localnicii povestesc că în interiorul ruinelor, în anumite nopți, sataniștii se strâng pentru anumite ritualuri. Pe unul dinte ziduri a apărut un chip de fată. Mulți spun că este vorba despre chipul Ancuței, fiica doamnei Chiajna. Chiajna ar fi ordonat moarte fiicei sale, pentru că aceasta se căsătorise cu un tânăr, nedorit de familie.


Sursa:http://www.efemeride.ro/spiritele-malefice-strajeri-ai-misterelor