BINE ATI VENIT IN NEANT!

TOTI VENIM DE NICIUNDE SI PLECM NICAIERI,REGASINDU-NE APOI INTR-UN VID ABSURD.

Acest blog a apartinut lui IOAN ''NEALA'' NICA care a murit in 1 Ianuarie 2020. Blog-ul va fi administrat in continuare de fratele sau George ''Sixray'' NICA

sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Legea universala a Vibratiei (Metafizica)


Legea universala a Vibratiei

Universul, privit fizic, energetic dar si mental/subtil, este dirijat de legi pe care inteleptii le-au numit legi universale. Una dintre ele a fost in mare voga in ultimi ani Legea Atractiei. Intelegerea acestei legi a revolutionat gandirea si viata multor oameni ce au devenit deodata constienti de potentialul lor de a-si schimba viata si prin asta, de a-si modela viitorul.
Insa aceasta este doar una din legile ce au ramas, pana de curand, secrete majoritatii dintre noi.
O alta lege este Legea Vibratiei. Sau Legea Vietii. Ea spune ca orice exista (sau este creat la un moment dat), are miscare, propria energie si ritm, pulseaza, are viata, emite informatie, interactioneaza.
Orice exista in Univers, vibreaza. Are o amprenta personala, o frecventa unica. Si cat timp acest camp de vibratie personala se mentine nealterat, atata timp acel lucru continua sa existe, sa fie viu in acea forma.
Asta inseamna ca orice intentie, sau gand fugar, orice imagine pe care mintea noastra le creeaza, continua sa se mentina vii si sa pluteasca in Universul subtil.
Ganduri vii
Orice intentie, orice gand are viata. De aceea, odata emise ele continua sa reverbereze, sa pulseze, sa emita energie in Universul subtil al fortelor nevazute.
Ele se intretin, se pot multiplica, mari sau se pot dezintegra trecand in alta forma.
Legea vibratiei (dezvaluita fiind) ne face extrem de responsabili cu tot ceea ce facem. Pentru ca tot ce secretam lasa o urma in aura noastra si acea urma pulseaza, atrage in campul nostru auric elemente rezonante ganduri similare ale altora, oameni si evenimente care ne intretin ideile sau ne obliga sa ne confruntam cu convingerile si credintele personale.
Orice apare in univers are viata si dispune de ea
Universul creeaza necontenit. Niciodata nu distruge. Mereu adauga si transforma. Ce ne pare noua distrugere este de fapt o transformare, o trecere in alta forma, respectand legea energiei si a creatiei. Universul si Viata sunt mereu pozitive, constructive, creative. Orice s-ar produce poate fi vindecat printr-o alta creatie. Un cuvant jgnitor nu poate fi luat inapoi, dar scuzele si atitudinea sincera plina de cainta pot compensa golul energetic produs de suparare si poate transforma mahnirea in intelegere. Deci momentul emiterii cuvantului jignitor nu poate fi facut sa dispara pur si simplu. De aceea responsabilitatea este uriasa. Orice gandim, spunem sau facem lasa urme in Univers, in vietile oamenilor, in destinul nostru. Iar gesturile noastre reverbereaza, ca o piatra aruncata in apa ce produce unde circulare mult dupa ce ea a ajuns la fundul lacului.
Orice element creat in Univers va continua sa existe atata timp cat sursa care l-a creat continua sa mentina matricea/forma sa. Adica, pana se transforma in altceva, sau pana este preluat de o forma mai mare energetica, inglobata si alchimizata.
Aceasta cred ca ne face deodata mai atenti la gandurile, cuvintele si gesturile noastre!
Pentru ca ele sunt vii. Pentru ca odata intentia aparuta, ea pulseaza, vibreaza si genereaza camp. In consecinta atrage intentii asemanatoare conform legii atractiei. Orice gest pe care il facem persista chiar daca noi, temporal, suntem in alta parte cu viata noastra.
Un gand emis la un moment dat poate fi abandonat, dar daca starea sufleteasca se mentine, daca si convingerile care l-au alimentat persista, gandul va continua sa pulseze in Universul subtil si sa creasca. Si ne vom confrunta cu efectul acelui gand. De aceea o mica invidie trecatoare poate atrage asupra noastra invidia altora. Un gand de neincredere in noi insine va creste si se va transforma in teroarea rusinii si a fricii de expunere publica. O dorinta sau un impuls pasional se pot transforma in furtuni ale senzualitatii care ne tulbura sufletul. Si asta pentru ca gandurile sunt vii si nu mor imediat cum nu le mai avem in mintea constienta. Ele continua sa aiba viata in lumea gandurilor si sa genereze forte care pot sa creeze realitati.
De aceea trecutul nu ne da pace si fiecare rememorare ne face sa retraim puternic acele evenimente pentru ca ele continua sa fie puncte pulsatorii, sa aiba viata, sa genereze camp si consecinte, sa interfereze cu noi. Chiar daca am semnificat altfel povestea din trecut, ea continua sa fie acolo si sa faca parte din biografia noastra.
De aceea un gand emis acum creeaza consecinte cu care ne intalnim mai tarziu chiar daca gandim altfel. Daca nu ammantuit gandul initial, el va continua sa existe si sa emita.
Principiul vietii
Consecintele Legii Vibratiei sunt absolut formidabile.
In primul rand, intelegem ca Universul nu stie decat sa creeze. Ca un lucru creat este inlocuit de o alta creatie, care o poate ingloba pe prima, adaugandu-si valoarea la lumea pe care o gaseste in acel moment. Si acest lucru transforma lumea.
In al doilea rand rand, ne ia de pe cap povara de a ne simti datori sa distrugem ce consideram negativ razboaiele, mizeria, rautatea, bolile, saracia etc. Maica Tereza spunea nu ma invitati la o demonstratie anti-razboi ci la una pro-pace. Esti mai in acord cu legile Vietii daca, in loc sa iti pierzi timpul eliminand razboiul, preferi sa cultivi pacea care va face razboiul inutil. Este mai eficient si rentabil sa transformi conflictul in pace, boala in sanatate, saracia in bogatie, rautatea in altruism, frica in incredere, lasitatea in curaj.
Daca vom considera ca ceva este daunator (cancerul de pilda) va trebui sa intervenim constructiv, fara sa propagam frica, ura, furia si nemultumirea. Fara sa distrugem ceva. Altfel nu vom face decat sa creem forte contrare de o si mai mare putere cancerul va prospera, conflictele se vor inmulti, rautatea se va manifesta cu mai multa forta.
Dimpotriva, va trebui sa transformam adaugand: iubire, intelegere, bunatate, credinta, bucurie. Nimic nu piere. Totul se transforma in energia unei inimi iubitoare. De aceea terapeutii (intelepti) spun ca trebuie sa ne intelegem boala si sa-i multumim ca ne da ocazia sa meditam la cauzele inbolnavirii.
Daca totul are viata, intentia de distrugere va capata viata si va depasi pragul bolii. Dorinta de a elimina cancerul nu trebuie sa aiba la baza dorinta feroce de a distruge invadatorul. Vibratia distrugerii se va propaga in tot corpul. De aceea terapeutii holistici recomanda integrarea bolii, acceptarea ei. Vibratia acceptarii permite corpului sa se destinda, sa se detaseze de frica si astfel celule imunitare sa intre in functiune. Frica si respingerea blocheaza functia imunitara.
O critica plina de nemultumire va reverbera in sufletul celui admonestat. Daca nu are puterea sa ierte ingloband energia criticii in campul mai inalt si generos al iertarii, critica va continua sa produca daune la nivel energetic. Critica are propria sa viata si continua sa emita dezaprobare in campul nostru. De aceea ne trezim ca evitam persoana care ne-a criticat sau ca atragem de atunci si alte persoane ce nu sunt de acord cu noi. Si asta pentru ca nu am avut puterea de a ierta sau pentru ca persoana care ne-a prejudiciat energetic nu a adus energia caintei in campul nostru practic, nu si-a cerut iertare sau nu inteles ca a gresit, ca a abuzat de dreptul sau de a critica.
De aceea trebuie sa fim atenti cand adresam o critica sau un gand neprietenos pentru ca ele raman in campul auric si al persoanei la care ne-am conectat atentia, dar si in campul nostru ca expeditori. Si atfel, pastram in mediul nostru energetic, o pulsatie pe frecventa gandului emis. Iar acest gand va atrage din Univers ganduri si energii similare. Si sa nu ne miram daca dupa un episod in care am exprimat o nemultumire ne intalnim cu persoane care ne intretin acea nemultumire stiti, Legea Atractiei! Si de aici catastrofele din viata nostra, ce pot surveni si imediat dar si dupa o lunga perioada, poate de ani de zile.
Trecutul continua sa vibreze
Daca totul exista de-a pururi atunci gandurile noastre continua sa existe, replica de ieri continua sa sune in Univers, sarutul nostru de acum un an continua sa pulseze, despartirea noastra continua sa fie acolo Daca tot ce este gandit, simtit, creat in Univers continua sa vibreze atunci ce ma separa pe mine de trecut? Nimic. Legea Vibratiei spune ca o replica rostita ieri continua sa existe, sa fie auzita in Univers, sa pulseze, fiind preluata de mintea mea, de sufletul meu, trecand in consecintele pe care le-a generat, continuand sa ramana o unda pulsatorie in Univers, care atrage vibratii asemanatoare. Si asta pana cand este alchimizata, integrata intr-o alta forma energetica: alt gand, alta stare, alt nivel de constiinta care da o alta orientare informatiei initiale.
De aceea ne este greu sa uitam, sa iertam, sa ne vindecam pentru ca evenimentele care ne-au marcat, incarcate de semnificatii si de energie, raman vibrante, au viata si se auto-intretin continuand sa trimita impulsuri spre noi. Daca nu le integram, nu le acceptam, nu le intelege/iertam/iubim/detasam ele vor fi la fel de impactante chiar daca noi credem ca le-am uitat. Vor continua sa ne influenteze viata trecand in convingerile noastre, in fricile noastre, in strategiile de viata, in promisiunile pe care ni le facem. De aceea ramanem blocati in despartire, in regrete, de aceea avem mereu in fata ochilor aceeasi imagine ce ne paralizeaza sau aceleasi sperante iluzorii. De aceea un anumit sentiment sau stare se reactiveaza mereu cand trecem prin acel punct pulsatoriu, ce vibreaza si emite acelasi tip de energie. Acolo, in acel punct al experientei noastre (ce tine de trecut dar care nu vrea sa ramana acolo pentru ca trecutul e viu in carnea si convingerile noastre) revenim mereu si mereu la acelasi sentimente. Parca intram intr-o capsula spatio-temporala: mereu intarzierea ne alarmeaza, rastirea ne sperie, lasitatile ne enerveaza, mereu invidia ne face sa suferim. Acestea sunt butoanele noastre punctele sensibile. Nu le-am avea daca experientele neplacute nu ar ramane vii si pulsatorii, vibrante.
La fel stau lucrurile si cu bucuriile si cu tristetile. Bucuria genereaza un camp urias de incantare care trece apoi in celule noastre, in gesturile si atitudinile noastre. Tristetea genereaza de asemenea, un camp energetic care atrage la randul ei vibratii asemanatoare, se propaga in gandurile si atitudinile noastre. Fiinta noastra multidimensionala este periata permanent de valuri de energie, care fie ne deschid fie ne crispeaza. Si asta cu o viteza uluitoare.
Din caza culturii defensive mereu ne aparam de ceva, suntem interesati sa ne crestem la infinit confortul, siguranta avem o atentie mai mare indreptata spre ce nu functioneaza si ne face sa suferim. Acordam atentie disproportionat. De aceea ne preocupa mai mult sa evitam durerile din trecut decat sa cultivam bucuriile din trecut. Si prin asta nu facem decat sa mentinem intacta vibratia durerilor in loc sa le integram armonios in viata noastra si sa facem ca evenimetele neplacute sa capete alte semnificatii, sa ne cedeze energia primara si sa o putem folosi in actiunile noastre prezente.
Prezentul creeaza viitorul
In orice moment gandurile si gesturile sunt emisii de energie ce incep sa pulseze. Cream entitati energetice cu fiecare respiratie, cu fiecare compozitie mentala. Este o mare responsabilitate. Mai ales daca ne gandim ca aceste productii mental-emotionale raman agatate de aura noastra si emit in continuare, au o viata a lor, atrag alte energii similare, se lasa atrase de alte energii similare
Viata noastra este prinsa intr-o capsula a emisiilor noastre mentale si ale celorlalti. Cat timp jucam dupa regulile mentale ramanem in spatiul mintii in care orice gand/intentie/gest are viata si continua sa existe la infinit, trecand in diverse forme. Avantajul este ca astfel ne putem crea realitatea pe care o vrem!
Daca tot ne cream (mai mult sau mai putin constienti) propria realitate, totusi ar fi bine sa o facem dand nastere unor ganduri/intentii/gesturi/atitudini care sa lucreaza pentru noi, asa cum vrem noi, care sa genereaza contexte pe placul nostru. Asta nu inseamna sa traim in stresul si in frica de greseli de gandire sau greseli atitudinale. Nu trebuie sa controlam permanent ce spunem sau gandim si sa ne anulam spontaneitatea. Este suficient sa fim in permanenta constienti de tendintele noastre. Este suficienta aceasta constientizare permanenta astfel incat, in timp, nu vom mai comite nici o greseala de gandire, atitudine sau fapta.
Apoi, daca vedem mai mult decat bani, vacante, relatie de cuplu, casa, masina, viata de familie, etc, ne putem modela constienta astfel incat ea sa genereze credinte care sa ne slujeasca fiinta si dincolo de acceptiunea obisnuita a vietii.

Un pas mai inalt il putem face conectandu-ne constienta la Spirit, si astfel, inspiratia divina, va crea o realitate mentala foarte pura, menita sa ne simplifice viata astfel incat la un moment dat sa ne fie usor sa ne cufundam in realitatea absoluta. Adica sa ne contopim cu Dumnezeu daca admitem ca aceasta este frontiera ultima. Adica iluminarea, trezirea, realizarea.

Singurele momente de autenticitate ale fiintei umane sunt cele de meditatie profunda, de revelatie, de iubire profunda, transpersonala, de inspiratie, de iluminare. Atunci gandul dispare, se intoarce la Dumnezeu, nu mai creeaza efect, este in afara karmei. Ca un cerc ce se inchide imediat. Acolo suntem in punctul zero. Acela e momentul in care ne putem elibera din aceasta roata in care ne simtim hamsteri ce alearga continuu.

Concluzie

Traim intr-un Univers aranjat de noi. E bine sa participam la ordonarea sa si sa fim constienti de faptul ca ne compunem realitatea, filmul in care jucam. Si ca putem vindeca trecutul integrand pozitiv faptele si intentiile, dandu-le o directie buna, reintentionandu-le si resemnificandu-le in felul acesta energia lor va curge pe alt fagas, acolo unde vrem sa construim altceva. Participand la construirea propriei vieti, alegem ce vrem sa insemne faptele noastre, cat vrem sa ne afecteze, cum vrem sa le traim. Alegem viitorul pe care vrem sa-l traim: mai putina suferinta inutila, un film mai simplu ca sa ne distraga mai putin atentia de la Universul absolut acolo unde vrem de fapt sa ajungem.
Realitatea construita de noi va continua sa existe pana cand si ultimul gand va fi mantuit, se va intoarce la sursa sa, experimentandu-l pe Dumnezeu.
Sursa:http://esoterism.ro/ro/legevibr.php

marți, 25 noiembrie 2014

Top 10 sculptori celebri si operele lor de arta



Sculptura reprezinta una dintre cele mai vechi arte si a marcat de-a lungul timpului evolutia umanitatii, evoluand impreuna cu aceasta. Sculptorii sunt artisti ai sufletului, iar in randurile care urmeaza vom incerca sa trasam un top 10 sculptori celebri ai tuturor timpurilor.


Michelangelo; Pieta, Foto: watercolorjournal.wordpress.com

1. Michelangelo este, fara indoiala, unul dintre cei mai importanti sculptori ai intregii istorii a artelor. Michelangelo Buonarroti s-a nascut pe data de 6 martie a anului 1475 si a fost, alaturi de Leonardo da Vinci, una dintre figurile artistice de seama ale perioadei renascentiste, facandu-se remarcat atat in sculptura, cat si in pictura, desen sau arhitectura, insa capacitatea sa artistica s-a reflectat si la nivel literar. Desi a avut inclinatii catre mai multe forme de manifestare artistica, Michelangelo a fost intotdeauna pasionat de sculptura. De unde provine pasiunea sa pentru sculptura? La o varsta frageda, Michelangelo este ingrijit de o dadaca, sotie de pietrar, care i-a insuflat micutului dragostea pentru crearea obiectelor din marmura. Pasiunea pentru sculptura il vor determina pe artist sa renunte la scoala, spre nemultumirea parintilor care ar fi dorit ca acesta sa continue studiile filologice. In jurului anului 1488, Michelangelo descopera si pictura, insa pana in anul 1504 devine un sculptor de renume pentru intreaga Italie.

Una dintre cele mai importante sculpturi ale lui Michelangelo este “Pietà”, realizata in anul 1499. Aceasta este realizata intr-un mod diferit de cel al sculpturii traditionale, intruchipand-o pe Fecioara Maria tinand in brate trupul lui Iisus. Trasaturile Fecioarei sunt redate cu o mare finete, iar frumusetea, dragostea si suferinta sunt conturate de aceste trasaturi. O alta opera importanta este si “Statuia lui David”, realizata intre anii 1501-1504.


Donatello di Niccolò di Betto Bardi , Foto: unalucciola.wordpress.com

2. Donatello di Niccolò di Betto Bardi este, de asemenea, unul dintre sculptorii celebri ai tuturor timpurilor. S-a nascut in jurul anului 1386 in Florenta, reprezentand, de asemenea, una dintre cele mai importante imagini artistice ale Italiei renascentiste, remarcandu-se in pictura si in sculptura. Printre operele sale de exceptie se numara “Sfantul Marcu”, sculptura realizata intre anii 1415-1422, “Sfantul Ioan Evanghelistul” si “David”, cea din urma reprezentand primul nud barbatesc din arta renascentista.


Auguste Rodin, Foto: 365artists.wordpress.com

3. O alta figura importanta a sculpturii este si Auguste Rodin, sculptor de origine franceza, nascut la data de 12 noimebrie 1840. Auguste Rodin a marcat din punct de vedere artistic cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX, revolutionand pictura si sculptura in adevaratul sens al cuvantului. Debutul artistic il face in pictura prin prezentarea unor desene pe care le-a realizat sub atenta indrumare a lui Jean-Baptiste Carpeaux, pentru ca incepand cu anul 1864 sa inceapa lucrul in atelierul unui alt sculptor de exceptie, si anume Albert Carrier-Belleuse. Printre operele sale de exceptie se numara “Burghezii din Calais”, “Ganditorul” (sculptura realizata in anul 1880), “Sarutul” (1880-1882), “Faun si nimfa” (1886).


Antoine Loius Barye, Foto: liveinternet.ru

4. Antoine Loius Barye este un alt sculptor desavarsit. S-a nascut la data de 24 septembrie anul 1796 si este cunoscut drept cel mai important sculptor de animale, acestea constituind subiectul lui preferat. Nascut in Franta, Barye isi incepe cariera ca bijutier, o meserie foarte frecvent intalnita in randul artistilor din perioada romantismului. Indrumat fiind de catre bijutierul si sculptorul Francois-Joseph Bosio, in anul 1818 este admis la Scoala de Arte Frumoase. In timpul studiilor, pe langa picturile pe care le realizeaza, incepe sa confectioneze miniaturi. Printre sculpturile sale de exceptie se numara “Tezeu si minotaurul” (1843), “Hercule stand pe taur” (1830), “Charles al VII-lea”.


Rembrandt Bugatti, Foto: auto.gmw.cn

5. Din topul sculptorilor celebrii face parte si Rembrandt Bugatti, nascut pe data de 16 octombrie a anului 1884 si cunoscut fiind pentru sculpturile din bronz si pentru cele a caror tematica este viata in salbaticie. Rembrandt Bugatti s-a nascut intr-o familie cu o puternica inclinatie catre arta, fapt pentru care a inceput sa creeze inca de la o varsta frageda, lucrand intr-o galerie de arta. Tot in acest timp a inceput sa creeze mici sculpturi in bronz care, ulterior, au fost expuse in cadrul unei galerii de arta. Dragostea pentru natura si in special pentru viata in salbaticie l-au determinat sa inceapa sa creeze sculpturi ale animalelor exotice, dupa ce a studiat atent comportamentul acestora. Una dintre miniaturile realizate de catre acesta a fost un elefant care a devenit sigla Bugatti Royale.


Marino Marini, Foto: florence-expo.com

6. Un alt sculptor celebru este Marino Marini, nascut la data de 27 februarie 1901 in Italia. Pe langa sculptura, ca si in cazul sculpturilor prezentati anterior, Marino Marini nu a renuntat niciodata la pasiunea pentru cultura. A inceput sa se simta atras de sculptura in jurul varstei de 21 de ani, moment in care a calatorit in intreaga Europa pentru a intalni si pentru a invata diferite aspecte ale acestei arte chiar de la adevaratii maestri. Sculpturile sale surprind intr-un mod interesant istoria, insa si nudurile, busturile si personajele de circ s-au numarat printre temele sale preferate.


Alberto Giacometti, Foto: rethinked.org

7. Tot in acelasi an, insa de aceasta data in Elvetia, s-a nascut si sculptorul Alberto Giacometti. De asemenea, Alberto Giacometti a fost pasionat si de pictura, insa a ramas in istoria sculpturii datorita operelor sale suprarealiste. Din punct de vedere artistic, Giacometti este influentat in cea mai mare masura de catre tatal sau, Giovani Giacometti, care l-a indrumat in tainele picturii si ale sculpturii. In anul 1922, artistul se muta in Paris si este indrumat de catre Antoine Bourdelle, datorita caruia se indreapta catre cubism. Incepand cu anul 1927 incepe sa isi expuna in cadrul Palatului de Tuileries cateva dintre sculpturile realizate intr-un mod suprarealist, printre care se numara “Barbat si femeie”, sculptura suprarealista cu influente cubiste. Alte sculpturi de exceptie ale artistului sunt “Barbatul mergand” si “Bustul lui Diego”.


Sculptura de Stanley Bleifeld, Foto: navyyardsc.wordpress.com

8. Sculptorul american Stanley Bleifeld a fost introdus de catre marii critici de arta in topul celor mai celebri sculptori ai tuturor timpurilor. Acesta s-a nascut la data de 28 august 1924, in New York. Una dintre capodoperele acestuia este “Marinarul singuratic” si, pe aceeasi tema “The Homecoming” a fost considerata un tribut adus oamenilor marii.


Giacomo Manzu, Foto: fidesetforma.blogspot.ro

9. Giacomo Manzu este un alt sculptor italian, nascut la data de 2 decembrie 1908. Inca de la o varsta frageda a prezentat un mare interes fata de sculptura, devenind in timp profesor de arta. In timpul armatei a inceput sa sculpteze in lemn, insa mai tarziu s-a mutat in Milano unde, sub indrumarea arhitectului Giovanni Muzio a decorat capela Università Cattolica del Sacro Cuore. In anul 1939 incepe sa realizeze interesante sculpturi in bronz, acestea fiind inspirate in special de teme religioase. Sculpturile au fost expuse in cadrul unei galerii la Roma, in anul 1942.


Paolo Troubetzkoy, Foto: accademiadegliincerti.wordpress.com

10. Paolo Troubetzkoy este un alt sculptor de exceptie, descris de catre G. B. Shaw drept “cel mai remarcabil sculptor al timpurilor moderne”. Desi s-a nascut in Rusia, artistul a patruns in tainele sculpturii sub atenta indrumare a sculptorului Giuseppe Grandi. Opera sa este, de cele mai multe ori, asociata impresionismului, mai ales ca foarte multe dintre sculpturi sunt lucrate in bronz. Printre operele sale de exceptie se numara “Printesa M.N. Gagarina si fiica sa, Marina”, Ducesa Elizabeta Fedorovina”, “Copii” si “Prieteni”.

luni, 24 noiembrie 2014

Zvonuri carpatine




Zvonuri carpatine
de Valeriu Cercel

Se aud la Detunata, cum Humorul are gură,
Babele, bătu-le-ar Toaca, trăncănind pe arătură,
Cum se vaită Moldoveanu şi Neagoiu,-n defileu,
C-au uitat ce e Găina, ori, ce-i ăla…Penteleu,

Ajungând ca Piatra Arsă, făr-un şfanţ în Caraiman,
Cu Feleacu’, ce e-n casă, ăl mai mare bolovan,
Şi-au strigat la Porţi de Fier, să-i audă vreun Ceahlău,
De Măcin, de trai mizer, cât o duc, ei, de Rarău,

Regretând că, la-nceput, nu i-au luat pe Făgăraş
Să-i arunce peste Prut, unde-au supt din carandaş,
Ori, să-i strângă de Gutâi, în vreo grotă La Zaplaz,
Şi să pună Cheia-n cui, printre alea din Bicaz,

De-au ajuns la Clăbucet, cu Parângu’ ce se uscă,
Fi’n’că Bùcura, schelet, n-o scoţi din Poiana Ruscă,
Iară Ghiţu şi Ciomatu, pentru ultimul coltuc,
Lotru, doar s-audă satul, neavând nimic la Ciuc ;

Numai Neamţu’, se spera, să ridice ţărişoara,
Însă, din Stâncoşi, câţiva, îi ciordiră Scărişoara,
Şi cum umblă Sfinxu’, Tâmpa, cu Gurghiu’ la Bucegi,
Retezat, la culme, Omul, greu e astăzi să-l mai dregi,

A tăiat-o prin Curbură, Apusenii l-au tentat,
Nu mai e Întorsătură, înjurând chiar răspicat :
Dă-i în, Peştera Muierii ! de zmintiţi şi de mişei,
Vreau şi io trai, ca boierii ! Păi…ce, Pirineii mei !

Societatea secreta "Ordinul Templierilor Orientali"


10. Ordo Templi Orientis (Ordinul Templierilor Orientali)


Ordinul Templierilor Orientali este o grupare secretă care a luat naştere la începutul secolului al XX-lea. Gruparea s-a dezvoltat în aceeaşi perioadă cu cea a mult mai cunoscuţilor francmasoni, practicand ritualuri şi tehnici oculte astfel încât membrii să poată trece de la un rang inferior la un altul superior. Ideile filozofice ale grupării aveau la bază credinţa într-o nouă eră de principii şi practici ezoterice pentru a descoperi adevărata identitate a unei persoane. Faimosul ocultist şi excentric, Aleister Crowly, a compus multe dintre predici inclusiv un manifest intitulat „Mysteria Mystica Maxima”, în cele din urmă ajungand conducătorul grupării. După moartea sa, influenţa şi renumele Ordinului Templierilor Orientali au început să se diminueze însă continuă să existe precum şi numeroase sedii din diferite colţuri ale lumii, îndeosebi în Statele Unite ale Americii, în Anglia şi în câteva regiuni din Europa.

Practici secrete
Având în vedere faptul că Aleister Crowly devenise foarte cunoscut în vremea sa, au fost dezvăluite din ce în ce mai multe predicii ale Ordinului Templierilor Orientali. Aşadar, gruparea nu se mai străduieşte să îşi ascundă identitatea la fel ca în trecut. Asta nu înseamnă că nu folosesc, încă, practici ezoterice. Printre acestea, se numără interesul enorm al membrilor grupului faţă de actele sexuale, predicarea „adorării falusului” şi magia practicării onanismului.


Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-societati-secrete/

Secretele razboiului psi



Psihologia, neurologia, sociologia sunt științe care au dus la modernizarea războaielor. Nu se mai duc războaie clasice. Agresiunea psihologică este un factor important în războaiele moderne care se duc, în prezent. Agresorii psihici cunosc că noi, oamenii, suntem conduși, în luarea deciziilor și în acțiuni, mai mult de creierul emoțional, 80%, decât de creierul cognitiv-rațional, 20%.
Ei vor folosi metode care să blocheze creierul cognitiv-rațional, cu ajutorul unor stimulente și tehnici bine puse la punct. În acest mod, subiectul preia o lozincă, un slogan și nu mai judecă rațional. Cel mai frecvent, manipulatorii trezesc sentimentul de furie, ură. Ei folosesc în acest scop imagini, cuvinte, sunete, simboluri. Sunt utilizați și stimuli chimici.
Unii manipulatori folosesc radiatorul psihotronic. Cu ajutorul acestuia sunt transmise mesaje scurte în subconștientul persoanei țintă. O idee de bază a manipulatorilor este aceea că o frază repetată mereu, devine realitate.
Spoturile publicitare sunt o altă formă de manipulare. Se știe că, în mod conștient, ochiul uman nu poate distinge decât 14 cadre pe minut, pe care le transmite creierului. Manipulatorii măresc frecvența de expunere a acestor cadre, până la 20 pe minut, astfel încât mesajul nu mai trece prin discernământ și merge direct în creierul emoțional.
Mesajul va fi unul imperativ pentru inconștient.
Manipularea este una dintre cele mai periculoase metode. Să ne aducem aminte de decembrie 1989. Simulatoarele utilizate de către cei de la Securitate. Erau folosite mai ales noaptea. Impactul a fost devastator. A început să se tragă haotic. Rolul pe care l-a jucat televiziunea. S-a vorbit despre un adevărat atac PSI asupra României. În Rusia, încă din 1907 a fost înființat Institutul de Psihoneurologie, condus de către Behterev, care este fondatorul teoriei modelării.
El susținea că fiecare individ poate fi influențat de la distanță, cu ajutorul diferitelor plaje hertziale, omul comportându-se ca un aparat de radio cu mai multe frecvențe. Conștient – 16-20 hz, subconștient – 7-13 hz și inconștient – 0,5-7 hz.
Specialiștii în psihotronică au stabilit că o altă tehnică posibil de aplicat pentru a determina o persoană devenită indezirabilă, să se sinucidă este sugestia de a-i inhiba reflexul de apărare. Se perturbă biocâmpul individului, i se introduce o stare de depresie acută, dar și una euforică, pentru a prinde curaj. Subconştientul nu se mai poate apăra. Manipulatorul îi transmite mesajul și subiectul îl execută imediat.
Fizicienii vorbesc despre energia psihotronică și în acest sens au dat un exemplu relevant. Se pleacă de la o hologramă. Dacă se rupe o bucată dintr-un negativ holografic și se pune sub un proiector laser, nu se va obține numai imaginea bucății rupte, ci se va observa imaginea întregii holograme. De aici, rezultă că imaginea hologramei a fost impregnată pe fiecare bucată în parte. Fiecare părticică reflectă totalitatea. La fel stau lucrurile cu o persoană care este atacată energetic.Fiecare celulă din organism se supune deciziei manipulatorului.



Atacul energetic duce la un blocaj total al energiei vitale și uneori la moarte. Cum se manifestă asupra unui subiect atacul psihotronic? Stări de agitație, mai ales noaptea, chiar și în somn. Anumite zone ale corpului degajă o temperatură ridicată, stări de panică sau emoționale.
Specialiștii susțin că o metodă de a contracara energia negativă este aceea de a așeza subiectul sub un jet de apă.
Atacul energetic nu vine numai de la mașini ultraperformante. Tot mai des, se vorbește și despre atacul energetic al unor entități care vin dintr-o altă lume sau un alt univers. În acest sens, specialiștii vorbesc despre clopotul astral. Sunetul pe care-l percepem capătă tonalități covârșitoare asupra psihicului.

Sursa:http://www.efemeride.ro/secretele-razboiului-psi

sâmbătă, 22 noiembrie 2014

Taxa de prostie


Taxa de prostie
de Valeriu Cercel

Se vede că de-o vreme-ncoa
Ideea nu pare zurlie
Şi-n viitor se vor lua,
Prin lege, taxe pe prostie ;

Cu jalbe, şucăr, tărăboi,
Din partea celor viciaţi,
Guvernul a ajuns, la noi,
Convins că sunt discriminaţi

Toţi fumătorii îndrăciţi
Şi ăi de stau într-o beţie,
(Cu facultăţi, oameni şcoliţi)
Plătind la taxe…în prostie,

Ca dup-o viaţă, biruiţi,
Şi-n groapă dând, pân’ să-i coboare,
(Că de-aia-s cei mai sictiriţi)
Şi-o taxă de înmormântare,

Pe când, cei care dau în gropi
De proşti ce sunt, să mă iertaţi,
Chiar de…contribuie la popi,
De guvernanţi nu sunt taxaţi,

Şi…ce de taxe-ar încasa
Guvernul, cu aşa o piaţă,
De câte ori, pe cinstea mea,
Aceştia mor, de proşti, în viaţă !

Jigaritul


Jigăritul
de Claudia Minela
Dedicaţie la trei ace, în la minor de ham,ham!

el, ham!

femeie nerecunoscatoare
adica eu iti dedic poezii, iti cant la cobza pana dimineata, dansez pe jar aprins
si tu?
tu, o scorpie fara sentimente, tu nu vezi cat efort fac sa fiu bagat in seama?
o vorba colo, ca unui caine jigarit plin de mucegai si purici
o bucata de mamaliga mai veche sa ma tina in viata peste toamna si iarna
peste cateva zile se inchide marea si revin intre betoanele din capitala
vezi tu

***ea, ham, ham!***

tu, puricos lăudăros dedică ce-i al tău
nu te făli infatuos c-un vers de alt dulău.
întreaga noapte ai urlat la cobză, dar degeaba
căci dânsa nu-i făcută bre, să dai în ea cu laba

dansezi pe jar aprins spuneai, minciună, şi porţi vina
nu pentru mine jeruiai, ci pentru ea, didina
căţeaua pitbull de la colţ, roşcată şi pudrată
o haită-atârnă-n urma ei, la coada-i ridicată
doar unu-o va iubi-n boscheţi, cel mare şi puternic
nu se încurcă-n pana ei cu un căţel anemic

sunt scorpie, aşa rămân, tu, câine jigărit
mânca-te-ar puricii de tot căci iar m-ai părasit
îmi umbli vara haimana pe litoral, nu-ţi pasă
că eu sărmana zac aici, doar cu plictisu-n casă

acum sezonul s-a sfârşit, la mine vii spăşit
să-ţi dau din mămăliga mea, golane ipocrit!
mai pune-ţi pofta-n cui şi-aşteaptă, eu nu te mai iubesc
potaie, tare dor îmi e şi rău mă perpelesc
gândind la tine zi şi noapte nu poci ca să trăiesc
prindea-te-ar râia să te roadă, cu răni să te găsesc
să-ţi piară pofta de umblat şi de iubit, păgâne,
şi să trăieşti trei vieţi de-acum, pe cea mai rea, de câine.

din spania de la paris
căţeaua rea din vis
ham!
adică ave! :)))

Ierarhiile angelice descrise de Dionisie Areopagitul (Metafizica)


Ierarhiile angelice descrise de Dionisie Areopagitul

Dionisie Areopagitul este cea mai mare autoritate in domeniul angeologiei crestine. Opera sa include mai multe carti legate de lumea ingerilor dintre care: "Ierarhia celesta", "Ierarhia ecleziastica" , "Numele divine" si "Epistola". Aceste lucrari s-au bucurat de stima si admiratia majoritatii figurilor ilustre ale bisericii.
in lucrarea "Ierarhia celesta", regasim foarte multe referiri in legatura cu "beatificele ierarhii angelice prin care Tatal Ceresc a manifestat plin de generozitate lumina Sa si cu ajutorul carora noi putem sa ne elevam fiinta pana la splendoarea Sa absoluta".
Ierarhiile ceresti, mai spune Dionisie Areopagitul, participa la guvernarea intregii creatii si sunt mult mai apropiate de Principiul Divin, reflectand intr-o proportie mult mai mare vointa divina decat se produce aceasta in cazul oamenilor; intr-adevar "arile Principiului Divin se implinesc mai intai in ei si apoi prin ei ni se transmit noua, oamenilor, revelatiile superioare".
Ierarhiile ceresti sunt in numar de noua, la randul lor subimpartite in trei ordine majore, numite si triade: prima se afla cel mai aproape de Dumnezeu si cuprinde Serafimii, Heruvimii si Tronurile, cei "cu multi ochi si multe aripi". Al doilea ordin este format din Domnii, Virtuti (sau Puteri) si Stapaniri, iar cel de-al treilea ordin este format din Intaietori, Arhangheli si ingeri. Numele fiecarei inteligente ceresti indica caracteristica divina proprie ei.
Membrii ierarhiilor ceresti sunt precum niste oglinzi transparente "apte sa primeasca raza Luminii Principiului Divin, umplandu-se de splendoarea ei si raspandindu-si la randul lor stralucirea catre cei care-i urmeaza din punct de vedere ierarhic. Vorbind despre ierarhia celesta, intelegem prin aceasta o ordonare sacra, imagine a frumusetii si perfectiunii Principiului Divin, care are ca suprema functie desavarsirea propriei sale iluminari si care tinde sa asimileze, atat cat ii este permis la nivelul evolutiv la care se afla, propriul sau Principiu", devenind astfel "colaboratori ai lui Dumnezeu" si dovedind "modul in care cu ajutorul lor, pe cat este cu putinta, se desavarseste activitatea divina."

Ierarhia angelica a Serafimilor

Numele Serafimilor semnifica "aceia care ard" sau mai clar spus "aceia care purifica". Dionisie mai afirma ca: "Neobosita si continua lor miscare in cadrul Realitatii Divine, caldura, fierbinteala, clocotul acestei eterne miscari continue, stabila si ferma, care urmareste sa-i aduca pe subordonatii lor ierarhici la acelasi nivel cu ei, elevandu-le energia, facandu-i sa arda si sa se "inflacareze" pana ating o vibratie egala cu a lor, putere purificatoare de o intensitate asemanatoare cu cea a fulgerului, natura luminoasa si stralucitoare care nu se oculteaza si care nu poate fi stinsa niciodata, luminand orice obscuritate si sublimand tot ceea ce este negativ, aceasta este semnificatia numelui de Serafim."

Ierarhia angelica a Heruvimilor

Numele Heruvimilor semnifica "cunoasterea deplina" sau "efuziunea intelepciunii" . "Cat despre numele heruvimilor, aceasta reveleaza puterea lor de a cunoaste si contempla Divinitatea, capacitatea de a primi darul de lumina cel mai inalt si de a contempla demnitatea Principiului Divin in atotputerea sa originara, capacitatea lor de a se umple de intelepciune si de a comunica, fara invidie, celor din ordinul urmator, propria lor cunoastere."

Ierarhia angelica a Tronurilor

Numele Tronurilor indica vecinatatea tronului divin, fiind vorba deci de entitati foarte inalte care se afla in imediata apropiere a lui Dumnezeu si primesc in maniera directa si imediata perfectiunea si cunoasterea divina. "Cat despre numele Tronurilor, spirite foarte inalte si sublime, acesta ne arata ca ei transcend datorita puritatii lor orice inclinatii negative, ca ei aspira catre varful desavarsirii intr-un mod supraomenesc, ca se dezic ferm de orice atitudine josnica, ca stau intr-un mod ferm si neclintit in jurul Celui Preainalt, ca poarta ceea ce pogoara din Principiul Divin cu un calm de necrezut si in sfarsit ca sunt purtatorii lui Dumnezeu, deschisi sa primeasca darurile sale."

Ierarhia angelica a Domniilor

A doua ierarhie a fiintelor ingeresti cuprinde Domniile, Virtutile sau Puterile si Stapanirile, nume care ne reveleaza caracteristicile lor. "Eu cred", spune Dionisie, "ca numele revelator al sfintelor Domnii ne arata capacitatea lor de elevare, care niciodata nu este diminuata, fiind libera de orice compromis; ele nu coboara, nu raspund niciodata unei realitati dizarmonioase si tiranice, sunt deasupra oricarei aservitati degradante, intra cat mai mult posibil in comuniune cu Principiul Divin."

Ierarhia angelica a Virtutilor

"Numele sfintelor Virtuti semnifica curaj in toate activitatile, un curaj care nu oboseste niciodata sa cumuleze Lumina Principiului Divin si care este intens si ferm orientat spre a-L reflecta pe Dumnezeu in fiinta lor."

Ierarhia angelica a Stapanirilor

"Cat despre numele sfintelor Stapaniri aceasta arata egalitatea in grad cu Domniile si cu Virtutile, abilitatea de a acumula daruri divine, puteri supraomenesti."

Ierarhia angelica a Intaietorilor

A treia ierarhie cereasca cuprinde Intaietori, Arhangheli si ingeri. Dionisie spune: "Numele Intaietorilor indica un caracter divin suveran si o putere de comanda, care este in perfecta consonanta cu puterile suverane; ei se modeleaza dupa acelasi Principiu Unic, izvor al tuturor principiilor; ei, cu ajutorul bunei coordonari a ierarhiilor suverane, exprima acest principiu ca Principiu ordonator suveran."

Ierarhia angelica a Arhanghelilor

"Sfantul ordin al Arhanghelilor, prin pozitia sa centrala in ierarhie este legata in mod egal atat de sfintii Intaietori cat si de ingeri." Arhanghelii "primesc pe scara ierarhica Lumina Principiului Divin prin intermediul ordinelor primare si le transmit plini de bunatate
ingerilor, care la randul lor ni le manifesta noua, ca raspuns la sfintele atitudini ale celor care devin iluminati de Divin."

Ierarhia angelica a ingerilor

"Cu ingerii", spune Dionisie Areopagitul, " se incheie si se completeaza ordinele Fiintelor ceresti, pentru ca ingerii, ultimele dintre entitatile ceresti, poseda caracterul de mesageri si sunt cei mai apropiati de noi; de aceea, mai mult lor decat celorlalti li se potriveste numele de ingeri, deoarece sarcina lor este aceea de a se ocupa de tot ceea ce este manifestat si mai mult, de lucrurile din lumea aceasta.
Rezumand in final indatoririle si rolul ierarhiilor ceresti, Dionisie Areopagitul afirma ca "Inteligentele ceresti sunt toate revelatoare si mesagere a ceea ce le precede. Cele mai elevate sunt animate direct de Dumnezeu, in timp ce celelalte, fiecare dupa fortele lor sunt sub tutela entitatilor animate de Dumnezeu."
Dionisie acorda atentie si numarului Inteligentelor ceresti si legat de aceasta scrie: "Dupa parerea mea, mai este un lucru care merita o reflexie profunda: traditia Loghia-ei spune despre ingeri ca sunt "mii de milioane" si "zece mii de miriade" – repetand si multiplicand pentru aceasta numerele cele mai mari pe care noi le folosim, cu intentia de a vedea clar, ca ordinele entitatilor ceresti sunt pentru noi incalculabile. Multe sunt, intr-adevar, fericirile manifestate de Inteligentele supraomenesti, mult superioare capacitatii noastre limitate de a numara, definite desavarsit numai de gandul lor si de cunoasterea lor cereasca, supraomeneasca, daruita lor de Principiul Divin omniscient, Izvor al intelepciunii, Principiu Suveran, Cauza Creatoare, Putere care cuprinde si imbratiseaza toate fiintele."

(extras din « ingerii », de Paola Giovetti)

Sursa:http://esoterism.ro/ro/ierarhiiangel.php

joi, 20 noiembrie 2014

Defecte masculine




Defecte masculine
de Valeriu Cercel

Puteam să cred c-am un defect
Precum lunaticii, de pildă,
Când fui luat în mod direct
Din pat, în zori, de o Clotildă

Ce am dansat-o, zise ea,
Asear’, la bal, apţiguit,
Şoptindu-i că aş fi lulea,
De ochii ei, îndragostit,

Ca, după ce-am adus-o-acas’,
(Nevastă-mea fi’nd la Ghimpaţi)
Şi-mi confirmă, după un ceas,
C-aş fi un as între bărbaţi,

Să-mi reproşeze,-apoi, că eu,
Plin de sudori, am adormit
Şi-aş fi vorbit prin somn, mereu,
Până ce zorii s-au ivit :

“Ce caţi cucoană-n casa mea,
Ia-ţi papuceii imediat,
Dispari că intru în belea,
Cum de-ai ajuns la mine-n pat” !?...

Vă-nchipuiţi cum m-am simţit,
Şi înjosit, şi ruşinat,
S-aud că-n somn aş fi vorbit,
Cum dumneaei…s-a şifonat,

Numai că eu, manierat,
Cum sunt cu doamnele, un domn,
Cu tact, drăguţ, i-am explicat :
“Eu…nu vorbesc prin somn” !

DESCOPERI NAZISTE ÎN TIBET: VAJRA, MAŞINĂRIA ZEILOR ŞI AGARTA, PARADISUL DIN INTERIORUL TERREI



În 1925, o echipă de specialişti ruşi a fost trimisă în Tibet pentru a căuta răspunsul mai multor întrebări cu privire la originea omului şi misterele care se ascund în interiorul Terrei. Expediţia a fost condusă de Yakov Bliumkin şi rezultatele au fost unele de-a dreptul fascinante, atât pentru acele vremuri, cât şi pentru zilele noastre.
Informaţiile au fost culese cu o acurateţe ieşită din comun şi au fost adunate într-un raport care îi poartă numele fostului agent special Bliumkin. Interesant este faptul că Bliumkin le-a oferit naziştilor aceste informaţii, motiv pentru care a fost executat în 1929. În acest fel, naziştii au putut ajunge în Tibet şi au descoperit numeroase secrete ale zeilor referitoare la puritatea raselor sau la teoria pământului gol.
Naziştii l-au trimis pe Savel’ev pentru a culege cât mai multe informaţii sacre din Tibet şi eventual pentru a descoperi intrarea în Agarta, locul minunat care se ascunde în interiorul planetei noastre. La 10 ianuarie 1939, Savel’ev aducea în Germania cele mai importante secrete din Tibet şi astfel o nouă era în dezvoltarea spirituală, pe care o căuta Hitler, se profila.
Iniţial s-a vorbit despre o tehnologie impresionantă deţinută de o civilizaţie antică. Aceasta a reuşit construirea unei maşinării capabile să decupeze bucăţi imense de piatră şi să se transporte în orice loc de pe Terra ca şi cum orice lege a fizicii era în totalitate ignorată. Această maşinărie a fost numită “Vajra” şi atunci când era nevoie se transforma într-o armă extrem de puternică, capabilă de distrugere în masă.
Un alt punct interesant, specificat în rapoartele misiunilor naziste din Tibet se referă la puritatea rasei umane şi la controlul biologic. Controlul persoanelor se poate realiza prin identificarea mirosului. Fiecare om deţine un miros specific, care poate să fie stocat. Atunci când se doreşte manipularea unei persoane, acestui miros i se induc anumite proprietăţi şi astfel comportamentul persoanei respective este corectat în funcţie de necesităţi. Specialistul german Werner Girke a fost cel care a s-a ocupat de acest segment şi a realizat numeroase descoperiri fantastice, care au fost ţinute la secret.
O altă descoperire şocantă se referă la tărâmul din interiorul planetei. Conform învăţăturilor sacre acest tărâm există şi doar cei aleşi pot ajunge acolo. Pe Terra se află două porţi, una în Tibet şi cealaltă la Polul Sud. În acest fel se explică şi interesul lui Hitler cu privire la Antarctica.



Pentru a pătrunde în Agarta, aşa fiind numit ţinutul misterios, este nevoie de numeroase atribuite spirituale. Atunci când un om atinge nivelul dorit poate ajunge în interiorul planetei şi poate să descopere un ţinut de vis, asemănat chiar cu paradisul. Acest ţinut este încălzit de un soare mai mic şi este propice pentru o viaţă de calitate. Apa, verdeaţa, cât şi pacea sunt doar câteva dintre caracteristicile Agartei.

Pentru că poarta din Tibet nu a fost nici măcar găsită de nazişti, a fost organizată o expediţie de proporţii în ANtarctica. Hitler a trimis peste 1000 de persoane, la bordul navei “SCHWAB ENLAND”, pentru a descoperi intrarea spre interiorul Pământului. Oficial, aceasta nu a fost niciodată găsită, dar cu toate acestea există numeroase speculaţii care indică faptul că Hitler ar fi intrat în posesia a numeroase informaţii cu privire la Agarta. Acestea nu au fost descoperite niciodată şi au fost îngropate odată cu încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

marți, 18 noiembrie 2014

Scrisoare catre nasu'



Scrisoare catre nasu'
de Valeriu Cercel

Îţi scriu, măi naşule,-o scrisoare,
Cum rar îţi scriu, doar că acum
Sunt framântat de o-ntrebare
Ce nu-i găsesc răspuns nicicum,

Şi aş dori, c-aşa-i corect,
Să aflu de la dumneata,
Pe naşa, eu, cât o respect,
S-ontreb, nu m-aş încumeta ;

Aveţi şi-acum, pe scurt îţi spui,
Pendula aia,-n dormitor,
Pe un perete prinsă-n cui,
De mi-a plăcut pe vremi să mor,

Iar voi, c-atâta mi-am dorit,
Oameni atenţi şi plini de har,
La nuntă, ştii, ne-aţi oferit
Una identică în dar,

Din tei, cadran fosforescent,
C-am pus-o tot în dormitor,
Şi-un gong ce bate,-aşa strident,
Sculând şi morţii-ntr-un picior,

Numai că eu nu-s şucărit,
Doar Mărioara uneori,
Când peste noapte sunt trezit
De gong, mai mult de patru ori,

Ca să descopăr, consternat,
După ‘j-de ani de căsnicie…
Pendula, care azi a stat,
Mergea, de fapt, cu baterie !

D-aia vrusei să ştiu ceva,
Că…n-am probleme cu Măria…
Pendula ce o ai matà…
Tot naşa-i schimbă bateria ?

Puterea magica a increderii (Metafizica)



Puterea magica a increderii
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Banuielile, neincrederea, indoiala sunt forte distructive. Eu nu spun ca nu trebuie sa fiti niciodata neincrezatori sau sa aveti indoieli, nu, orbirea nu este un sfat. Dar vreau sa va atrag atentia asupra fortelor negative pe care fiinta umana le declanseaza si le proiecteaza la randul sau, intretinand in ea neincrederea si banuiala.
Cand banuiti pe cineva, fara a va da seama, il impingeti sa faca ceea ce banuiti. Un sot, de exemplu, o banuieste pe sotia sa ca a fost in bratele unuia sau altuia si o acuza ca a fost infidela. In realitate, nu este adevarat, ea protesteaza, se justifica, dar degeaba, sotul este de o gelozie maladiva si o interogheaza fara incetare asupra celui mai mic gest, ii face scene. Ce se petrece dupa un timp? Aceasta femeie, care a vrut sa ramana fidela sotului ei, ajunge sa-l insele si ea este prima care se mira, nu intelege cum a ajuns sa fie antrenata sa comita un adulter. Este foarte simplu: sotul ei a impins-o: da, prin acuzatiile sale, el a creat conditii favorabile, a sugestionat-o in planul astral, si saraca, a sfarsit prin a comite acest lucru. Cu toate acestea, ea era cinstita, voia sa reziste... Atunci vedeti cum acesti nefericiti soti provoaca chiar caderea propriilor lor sotii! Si este la fel pentru un barbat care, fortat sa asculte reprosurile sotiei lui ca o inseala, sfarseste prin a o face. Doar este necesar ca cuvintele sa corespunda realitatii! Cate tragedii si drame au ca origine indoiala, banuielile si lipsa de incredere!
Deci, femeile, barbatii sunt creatorii inconstienti ai binelui si raului. De ce este atat de greu sa inteleaga aceasta lege psihologica si magica? Si asta nu este totul. Cum v-am spus de mai multe ori, trebuie sa tinem cont de faptul ca fiinta umana poseda doua naturi: o natura superioara si o natura inferioara, si efectele pe care le produceti asupra unei fiinte depind deci de fortele pe care le treziti in una sau alta din aceste doua naturi. Atunci cand nu incetati sa emiteti banuieli asupra cuiva, va legati de natura sa inferioara, si nu numai ca o intariti, dar primiti de la ea curenti, si, intr-o zi, veti avea aceleasi defecte si slabiciuni ca si cel asupra caruia ati fost pornit. Daca va ocupati continuu de defectele altora, deschideti in voi insiva o poarta pentru a le lasa sa intre si prin aceasta maniera de a actiona va intarziati propria evolutie.
Cand nu aveti in cap decat viciile si crimele oamenilor, atrageti toate entitatile rele care sunt acolo, la adversarul vostru, vecinul vostru, sau la membrii familiei voastre; atunci sa nu va mirati daca intr-o zi va veti simti degradat. Este un fenomen magic, este foarte simplu. Si contrariul este valabil, de asemenea. Daca va veti decide sa nu va mai ganditi la defectele cuiva, ci sa va legati de virtutile sale, de spiritul sau, fie ca o stie, fie ca nu, se vor stabili legaturi si curenti intre el si voi, si intr-o zi veti ajunge sa aveti calitatile sale. Cand vom cunoaste aceasta lege mare a schimburilor, a osmozei, a fuziunii, vom intelege ca trebuie sa incetam sa ne legam de slabiciunile altora, si din contra, va trebui sa cautam fiinte foarte evoluate pentru a avea schimburi cu ele. Astfel lucreaza cei ce sunt inteligenti. Ceilalti, care sunt biete creaturi slabe, mizerabile, stupide, nu se inversuneaza decat asupra defectelor altora, asupra urateniei altora, fara a sti ce ii asteapta.
Trebuie sa incetati sa mai traiti cu indoieli, banuieli. Va imaginati ca eu traiesc cu indoieli? Nu, de la inceput eu lucrez cu certitudine si incredere, le dau credit oamenilor. Eu stiu ca multi oameni sunt handicapati pentru ca destinul li se impotriveste, dar stiu ca, daca le dau un mic capital, simbolic vorbind, ei vor putea sa-si deschida un mic butic si sa castige atati bani incat sa-mi dea dupa aceea inapoi acest capital, iar apoi vor putea chiar sa-i ajute pe altii. Deci, si ei vor putea sa le dea credit altora pentru ca sa se poata redresa si iesi din dificultati. Daca Dumnezeu nu ar da credite oamenilor, nici unul dintre ei nu ar putea subzista. Si eu, ma straduiesc sa actionez ca si Dumnezeu. Multi oameni au venit dupa mine, eu vedeam ca sunt doar bieti oameni cumsecade, dar le-am acordat incredere; unii au lucrat, au invatat, si acum imi dau inapoi din ceea ce le-am dat. Daca nu le-as fi dat credit, bietii de ei, s-ar fi chinuit etern.
Fara incredere, nimic nu poate sa mearga. Chiar cand mergeti cu masina voastra, sunteti obligati sa aveti incredere in toti ceilalti conducatori care sunt pe sosea. Daca va ganditi fara incetare: “O, acesta nu stie sa conduca! Acesta ma va lovi!...” veti fi tulburat si voi veti fi cei care va veti arunca peste ei. Increderea este absolut necesara pentru ca totul sa functioneze. Daca voi credeti ca, atunci cand privesc anumite persoane, eu nu vad slabiciunile care sunt acolo, marcate pe fetele lor, va inselati! Sa presupunem insa ca eu nu am nici intuitie nici clarviziune, ca nu am studiat figzionomia si nu va voi spune ceea ce vad. De altfel, nu o spun niciodata, acestea le tin pentru mine. Eu dau credit la toata lumea, acesta este secretul meu. Gratie acestei increderi, am reusit sa fac ceva. Dar nimeni nu vrea sa ma imite. Nu vreti sa intelegeti ca increderea trezeste tot ceea ce este divin la altii.
Cand aveti incredere in cineva, chiar daca este betiv, vicios, slab, aceasta incredere pe care o manifestati il impinge sa se amelioreze pentru a va arata ca nu v-ati inselat asupra nobletii sale. Chiar si un criminal caruia ii aratati incredere va reusi sa se transforme. Increderea dezarmeaza fiintele, dar voi nu vreti sa-i studiati puterea. Evident, din timp in timp, din cauza increderii voastre, veti avea cateva surprize... Sunt riscurile meseriei! Dar in comparatie cu lucrurile bune pe care le-ati primit, nu merita pentru acestea sa nu aveti incredere. Intr-o lada de pere sau fructe sunt totdeauna cateva care sunt stricate, si pentru aceasta merita sa aruncam toata lada? Printre cei carora le-am aratat incredere, sunt unii care mi-au facut mult rau. Da, dar sunt si mai multi care sunt aici pentru a-mi reda increderea insutit.
Toti cei care nu au inteles rolul magic al increderii sunt prudenti, inchisi, rezervati, banuitori, si trec ca inteligenti. Evident, nimeni nu-i va musca, poate, dar nimeni nu-i va iubi. Atunci, nu merita sa fii putin muscat, impuns, dar pentru a avea in final intreaga lume de partea ta? Poate ca unii nu vor fi la inaltimea increderii voastre si va vor trada... Cui o sa-i spuneti? Dar, sub pretextul ca unii oameni sunt slabi, egoisti, necinstiti, ingrati, trebuie sa-i dispretuim si sa-i respingem, pe toti ceilalti, definitiv? Ei nu, nu este o filozofie buna.
Daca oamenii ar cunoaste legile magice, in ciuda nenorocirilor, in ciuda accidentelor, in ciuda rautatilor si tradarilor, ei ar continua sa aiba incredere, sa-i lumineze pe altii, sa-i ajute, sa le deschida comorile intregii naturi. Pentru ca, intr-o zi, toate creaturile care le-au facut rau vor plange cu lacrimi amare dandu-si seama ca erau pe cale sa masacreze pe cel mai mare binefacator al lor. Da, atunci cand se vor vedea cat de josnice au fost, nu vor mai sti unde sa se ascunda pentru a plange. Cand am inteles acestea, am ales increderea, dragostea si rabdarea, iar pe toti acei care nu se gandesc decat cum sa-mi sape mormantul incec sa-i suport si continui sa le dau tot ceea ce am mai bun.
In realitate, nu exista o fiinta mai cruda decat un Initiat, pentru ca el a gasit cea mai teribila razbunare. El isi spune: “Toti ceilalti se razbuna cu critici, acuzatii, arme, dar acestea nu sunt eficace. Nu te razbuni cu adevarat pe inamicii tai cautand sa le faci rau, ci continuand sa-i luminezi, sa-i hranesti, pentru ca intr-o zi, cand vor intelege ca au fost marsavi si ingrati, nu vor mai sti cum sa se scuze si sa-si repare greselile.”
Eu am decis o data pentru totdeauna sa nu ma ocup de ceea ce fac oamenii. Ma gandesc ca altii, cei ce i-au trimis pe pamant au stiut ce trebuie facut cu ei. Eu nu sunt un judecator si imi fac numai treaba mea. Voi, daca vreti, ocupati-va de tot ceea ce este inferior si negativ in altii, si veti vedea rezultatele! In acest timp, eu ma ocup de fiinta voastra superioara, de Divinitatea care este in voi: vreau sa o eliberez, sa o hranesc si astfel voi castiga intr-o zi intreg Cerul. Da, am o intreaga stiinta in cap. Daca nu o aveam, as fi facut si eu la fel ca toata lumea. Dar gratie cunostintelor mele, gratie acestei lumini pe care mi-a dat-o Dumnezeu, incerc sa beneficiez de tot ce exista mai minunat. De ce nu v-ati decide sa faceti ca mine?

Sursa:http://esoterism.ro/ro/putereincredere.php

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

A cazut guvernul!

A cazut guvernul !
de Valeriu Cercel

A picat, mai ieri, guvernul,
Tărăboi ca niciodat’ !
Parcă,-n Parlament, infernul,
Sediu’ şi l-a mutat,

Plânsete, madam Placintă
S-a trezit, chiar, la spital,
Toţi se-nghesuie să mintă
Într-un sumbru recital,

Alţii-n hol, pe coridor,
Disperaţi, ieşiţi din minţi,
Ţin de scaunele lor
De-au rămas şi fără dinţi…

Marketul e la pământ,
Leul e deja gunoi,
Dividendele-s în vânt
La cârnaţii de Pleşcoi,

Numa’ ţuica se mai vinde,
Şi-aia din economii
Ce-s făcute la merinde
Şi de pe la farmacii,

Iar la casa de nebuni,
Nu mai e loc de zevzeci,
Şi, nici vorbă, pe bani buni,
Să mai iei un loc de veci !…

Însă azi, cum au picat,
Po(a)nta, ce e foarte tare,
Deputaţi, oameni de stat,
Au picat toţi în picioare !

Leana, Crin, marele Boc
Şi Roberta, evident,
Fac dezbateri plini de foc
În acelaşi Parlament,

Hotărând ca să repare
Toate ce nu s-au făcut,
Găsind ca soluţionare…
Să mai facă-un împrumut !

Cele mai terifiante locuri despre care nimeni nu are curaj să vorbească



În seria misterelor neelucidate se află și multe zone terestre care par bântuite de un blestem. Locuri din care oamenii dispar fără urmă, teritorii populate de ființe stranii sau lovite de destine dramatice. Între ele, se află câteva insule ale căror enigme sunt vii și astăzi.

Insula Barsa Kelmes, o poartă între două lumi

În Asia Centrală, între Kazahstan și Uzbekistan, se întinde Marea Aral sau Marea Ostroavelor, care odată adăpostea 1500 de insulițe.
Cea mai mare dintre ele este Barsa Kelmes dar și cea mai enigmatică. Insula nu mai este locuită de nimeni de foarte mult timp.
În limba kazahă numele ei se traduce prin insula dispăruților, pentru că toți cei care s-au aventurat în inima ei au dispărut.
Deasupra ei apare o ceață stranie. Sate întregi au fost înghițite de această pâclă care, ca o umbră a morții, pare să-și pândească victimele.
Locuitorii dimprejurul insulei sunt convinși că acolo se găsește o poartă între lumi, o poartă a timpului. Se spune că prin această poartă apar adesea în plan real, ființe enigmatice care astăzi nu mai există, păsări cu aripi mari, cu dinți și cioc ascuțit, monştri ai apelor, creaturi ciudate care seamănă cu dinozaurii erei mezozoice. Aici, ceasurile nu mai funcționează, o oră transformându-se într-o zi.
În secolul al XIII lea, în timpul marilor cuceriri ale imperiului mongol, pe această insulă se retrăgea populația din cale acestor hoarde. Când reveneau în locurile de baștină, constatau că erau mai bătrâni cu ani și nu cu luni de zile, cât stătuseră în realitate, pe această insulă.
Insula le înghițise cu lăcomie zeci de ani. În anii 50 insula a început să fie locuită și datorită faptului că temperaturile pe timpul iernii erau mai ridicate. La sfârșitul iernii, populația care se retrăsese pe insulă nu a mai revenit pe continent. Rudele acestora au pornit în căutarea lor. O echipă a rămas la țărmul insulei, iar cealaltă a pornit în interiorul insulei, în căutarea dispăruților. Neîntorcându-se la țărm cea de-a doua echipă, au fost alertate autoritățile.
Acestea au trimis un avion într-un zbor de recunoaștere. Piloții au văzut ceața groasă care acoperea ostrovul. Deasupra pâclei zburau niște obiecte ovale care intrau și ieșeau din ceață. Acele ceasornicelor au început să se miște haotic iar motoarele avionului s-au oprit, pilotul fiind obligat să aterizeze pe insulă.
Discurile luminoase au stat nemișcate, monitorizând echipajul minute în șir.
Autoritățile au trimis în interiorul insulei câini special dresați, pentru a descoperi persoanele dispărute. Aceștia nu s-au mai întors. Autoritățile au luat decizia de a trimite un tanc, închis ermetic, iar pe caroserie au așezat mai multe aparate de măsurat.
Tanchistul a fost instruit să nu iasă din tanc și să mențină în permanență legătura radio cu cei rămași la țărm. Mai mult, tancul a fost legat cu un cablu metalic pentru a împiedica dispariția acestuia. Tancul a înaintat o bucată de vreme, tanchistul raporta ceea ce vede până când transmisia s-a întrerupt. Cei de la țărm au tras tancul spre țărm și au constatat că acesta era acoperit cu un strat gros care semăna cu gheața. Când au deschis tancul au constatat că tanchistul dispăruse.
Mostre din gheață au fost duse la Moscova pentru a fi cercetate și s-a ajuns la concluzia că particulele sunt de origine necunoscută.
Vadim Cernobrov, cercetător rus, vorbește despre faptul că pe insulă ar fi amplasată o bază a extratereştrilor, iar pâcla este un scut de protecție a acesteia. În prezent insula este nelocuită, iar autoritățile au interzis accesul.


Insula Envaitenet

Insula se află în Kenya, în traducere însemnând fără de întoarcere. În nopțile cu lună plină se aud urlete înfiorătoare. Pietrele se deplasează dintr-un loc în altul, lăsând urme vizibile ale deplasării lor. În unele zone ramurile copacilor se împletesc atât de des încât omul nu poate pătrunde. Localnicii povestesc că noaptea apar niște ciudățenii înalte de peste doi metri, înfricoșătoare. Cei care le-au văzut își pierd conștiința subit, zăcând așa minute în șir.
Oamenii mor în condiții ciudate iar copiii dispar fără urmă. Marinarii au raportat că în zona respectivă au observat niște obiecte zburătoare care ies din apă cu o viteză colosală. Specialiștii explică aceste fenomene prin faptul că lacul de pe insulă este de origine vulcanică și gazele pe care le degajă provoacă viziuni. Cum rămâne însă cu dispariția populației de pe insulă?

Saint Simon – ostrovul blestemat

Așezată în nord-vestul Spaniei, pe această insulă s-au petrecut evenimente nefaste, nenorociri. Se spune că ostrovul a fost blestemat de un preot și de atunci se întâmplă fenomene greu de explicat. Din cauza acestor nenorociri, insula nu este locuită. Se spune că insula este un tărâm al morții, un teritoriu blestemat.



În anul 1830, aici a fost construit un lazaret pentru bolnavii de lepră. Din cauza faptului că insula era prea mică pentru numărul mare de persoane bolnave de lepră, a fost construit un pod care a unit această insulă cu cea mai apropiată insulă, numită San Anton. Plajele insulei deveniseră loc pentru aruncarea cadavrelor, înflorise comerțul cu carne umană iar tâlhăriile erau la ordinea zilei.
Odată cu începerea Războiului civil din Spania, insula a devenit loc de detenție pentru deținuții politici. În august 1950, o navă care avea la bord militari de elită franchiști, nu și-a mai atins niciodată destinația. Din cauza curenților puternici nava s-a scufundat. Acestea au fost ultimele suflete pe care blestemul insulei le înghiţea.
Printr-un ordin al autorităților, teritoriul a fost evacuat. Insula este pustie și în zilele noastre.
Sursa:http://www.efemeride.ro/cele-mai-terifiante-locuri-despre-care-nimeni-nu-are-curaj-sa-vorbeasca

joi, 13 noiembrie 2014

La TV



La TV
de Ioan Gelu Crisan


Chior de somn trec printre oameni,
parcă-am fi nebuni cu toţii,
prin guverne latră hoţii,
iar noi stăm ca nişte fameni!

Curge jegul pe ecrane,
în picaj se duce P.I.B.-ul,
Oana este ca un pitbull,
ne-am umplut de Zăvorane!

De Pamele şi Pamfile,
sânii lor cât polobocul
ne ocupă-n creier locul,
nu citim nici două file.

Azi au explodat trei mine,
ce plictisitor e totul,
Cristi Brancu bagă botul,
ca să ştim, cine cu cine.

A trecut ca vântul anul
de când ne-au tăiat salarii,
foametea e scrisă-n arii,
se măsoară cu “Dubanul”.

Asta-i hora armoniei,
se întinde-n toată ţara,
iar din “State” urlă Hara,
la „Cântarea României”.

„Sticla” a ajuns icoană,
ea le face şi desface;
îmbrăcaţi la patru ace,
Bahmuţeanca şi Prigoană.

Vor să ia pe bani gunoiul,
dar el fuge în partide,
ţara stă în două bride,
la TV curge puroiul.


Realizarea Sinelui (Metafizica)

Ramana Maharishi


Realizarea Sinelui - Ramana Maharishi

Discipolul: Cum poti obtine Realizarea Sinelui?

Maestrul: Realizarea Sinelui nu este un lucru care trebuie sa fie obtinut. El este deja in noi. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa eliminam ideea „eu nu L-am realizat”. Linistea si pacea inseamna Realizarea Sinelui. Nu exista nici un moment in care Sinele sa nu fie prezent. Atat timp cat mai exista indoieli sau avem sentimentul ca nu L-am realizat, trebuie sa facem eforturi sustinute pentru a elimina complet aceste ganduri. Ele sunt datorate faptului ca realizam o confuzie intre Sine si ceea ce nu este Sinele. Atunci cand aceasta din urma dispare, Sinele ramane singur. Pentru a-I face loc, este suficient sa elimini din mintea ta aglomeratia. Nu este nevoie sa aduci spatiul necesar luandu-l din alta parte.

Discipolul: Deoarece Realizarea nu este posibila fara Vasanakshaya (anihilarea Vasanas-urilor – tendintelor, latente psihice ce provoaca aparitia dorintelor), cum ar trebui sa realizez aceasta stare in care Vasanas-urile sunt efectiv distruse?

Maestrul: Sunteti in aceasta stare chiar in acest moment.
Discipolul: Aceasta semnifica faptul ca, cufundandu-ma in Sine, Vasanas-urile vor fi distruse pe masura ce ele se prezinta?
Maestrul: Ele se distrug prin ele insele daca veti ramane in starea naturala a cufundarii in Sine.

Discipolul: Cum pot obtine Realizarea Sinelui?

Maestrul: Nu este vorba de a obtine Sinele. Daca ar fi fost ceva care ar fi trebuit cucerit, acest lucru ar fi insemnat ca el nu se gaseste deja aici, acum si de-a pururi. Prin urmare, el nu este permanent. Merita sa depunem atatea eforturi pentru ceva care nu dureaza? De aceea eu spun ca Sinele nu se cucereste. Sunteti Sinele, sunteti deja Acela. in realitate va ignorati starea naturala de preafericire. Aceasta ignoranta va domina si pune un voal peste Sinele pur care este beatitudine. Eforturile voastre trebuie in mod unic dirijate catre eliminarea acestui voal care este identificarea Sinelui cu corpul, cu mentalul, etc. Ignoranta trebuie sa dispara pentru a lasa loc Sinelui. Realizarea este accesibila tuturor. Ea nu face nici o diferenta intre aspiranti. Singurele obstacole provin din indoielile referitoare la capacitatile voastre si din convingerea ca trebuie sa spuneti „eu nu am realizat”. Trebuie sa eliminati in intregime aceste obstacole.

Discipolul: Ce se intampla in starea de Samadhi? Mai subzista gandirea in aceasta stare?

Maestrul: Doar Shamadhi ne permite sa descoperim adevarul. Gandurile arunca un voal asupra Realitatii pe care, de aceea, este imposibil sa o atingem in intregime in alte stari decat aceea de Samadhi. in Samadhi nu mai supravietuieste decat un singur si unic sentiment: „Eu sunt” care exclude orice alt gand. „Eu sunt” inseamna „a ramane mereu in pace”.
Discipolul: Ce trebuie sa fac .pentru a obtine din nou starea de Samadhi si pentru a regasi Pacea pe care o simt aici?
Maestrul: Experienta prezenta este datorata influentei ambiantei in care sunteti integrat aici. Regasiti aceeasi stare atunci cand sunteti departe? Aceasta este, pentru moment, o stare tranzitorie, iar practica este indispensabila pentru ca ea sa devina permanenta.

Discipolul: Exista momente in care stralucesc bruste lumini pe fondul unei constiinte al carei centru este la exteriorul eu-lui obisnuit si care pare sa cuprinda totalitatea. in mod independent de orice concept filosofic, cum ma sfatuiti sa actionez pentru a obtine, mentine si accentua aceste mult prea rare iluminari? Abhyasa (practica spirituala) pentru atingerea unor asemenea experiente implica in mod obligatoriu retragerea (izolarea)?

Maestrul: La exterior… Cine traieste experienta unui exterior si a unui interior? Ele sunt concomitente in existenta subiectului si a obiectului. Dar, cine din nou, este constient de acestea din urma? Dupa un examen profund veti descoperii ca ele n-au fost niciodata decat unul singur: subiectul. Cautati atunci cine poate fi acest subiect unic. Aceasta analiza va sfarsi prin a va conduce catre pura constiinta, dincolo de subiect. Ceea ce numiti „eul obisnuit” este mentalul. Stramtele limitari cuprind acest mental in timp ce constiinta pura este dincolo de orice limitare. Putem ajunge la ea printr-o cautare de felul celei pe care eu deja am mentionat-o.

A obtine - Sinele este mereu acolo. N-aveti decat un singur lucru de facut, acela de a elimina valul care il ascunde.

A mentine - Sinele, din momentul in care a fost realizat, devine experienta noastra directa si imediata.

Retragerea - A ramane in Sine inseamna singuratate. Nimic nu este strain Sinelui. Retragerea implica trecerea intr-un loc sau dintr-o stare in alta. Dar nici una nici alta nu pot fi exterioare Sinelui. Totul este Sine; retragerea este imposibila pentru ca este de neconceput.

Abhyasa - inseamna a nu lasa sa vina in minte nimic care sa perturbe pacea inerenta a Sinelui. Dar, sunteti mereu in aceasta stare naturala, fie ca practicati sau nu Abhyasa. A ramane asa cum sunteti, fara intrebari si indoieli, aceasta va este starea naturala.

Discipolul: atunci cand este traita starea de Samadhi, pot fi obtinute in acelasi timp si Siddhis-urile?

Maestrul: Pentru a manifeste Siddhis-urile trebuie ca alte persoane sa le recunoasca. Orice persoana care isi arata astfel (fara discernamant) puterile sale, nu poate fi un Jnani (eliberat) Prin urmare, Siddhis-urile nu merita nici macar umbra unui gand. Jnana (cunoasterea ultima), trebuie sa fie unicul scop al cautarii voastre.

Discipolul: Realizarea mea ii ajuta pe ceilalti?

Maestrul: Da, acesta este serviciul cel mai mare pe care puteti sa li-l faceti. Cel care a descoperit mari adevaruri a ajuns in profunzimile tacute ale Sinelui. Dar nu exista nici un „altul’ care trebuie sa-l ajute. Fiinta realizata vede doar Sinele, precum aurarul nu este atent decat la aurul bijuteriilor ornate cu pietre pretioase care i se dau pentru evaluare. Atunci cand va identificati cu corpul, sunteti de asemenea in mod fatal constient de nume si forme. Dar atunci cand transcendeti corpul, dispare, de asemenea, si ideea de „ceilalti.” Fiinta Realizata vede ca lumea nu difera de ea insasi.

Discipolul: Nu ar fi preferabil ca sfintii (fiintele realizate) sa traiasca in prezenta celorlalti?

Maestrul: Pentru ei nu exista „altul” langa care sa poata trai. Sinele este unica realitate.

Discipolul: dar nu trebuie sa incerc sa ajut lumea care sufera?
Maestrul: Forta care va creat, a creat de asemenea si lumea. Daca ea are grija de voi, ea poate tot atat de bine sa aiba grija si de lume. Deoarece Dumnezeu a creat lumea, este treaba Lui sa se ocupe de ea, nu a dumneavoastra .

Discipolul: Si datoria noastra de patrioti?

Maestrul: datoria voastra consta in A FI si nu in a fi ceva sau altceva. "Eu sunt cel care sunt" – iata esenta intregului adevar. Metoda poate fi rezumata la fraza: "A ramane in Pace". Si ce semnifica pacea? Ea vrea sa spuna „Distruge natura ta inferioara”, deoarece fiecare nume si fiecare forma sunt o cauza de tulburare a pacii. „Eu–Eu” este Sinele. „Eu sunt aceasta” este ego-ul. Atunci cand „Eu-l” ramane singur si unic, el este Sinele. Atunci cand se uita pe sine si spune „Eu sunt acesta sau acela, eu sunt ca acesta sau acela”, atunci este ego-ul.

Discipolul: Atunci cine este Dumnezeu?

Maestrul: Sinele este Dumnezeu. Sentimentul „Eu sunt” este Dumnezeu. Daca Dumnezeu ar fi exterior Sinelui, ar fi existat un Dumnezeu lipsit de Sine, si un Sine lipsit de Dumnezeu, ceea ce este absurd. Tot ceea ce este necesar pentru Realizarea Sinelui este de A FI iMPACAT. Ce poate fi mai usor? De aceea Atma–Vidya este calea cea mai usor de urmat.

Sursa:http://esoterism.ro/ro/realizaresinema.php

marți, 11 noiembrie 2014

Locuri bantuite din Bucuresti




Fantoma lui Eliade din “Casa sângelui negru” Pe strada Mântuleasa, la numărul 33, a locuit Mircea Eliade. Din 1948 această casă nu a mai fost locuită şi a fost numită “Casa sângelui negru”. Umbla zvonul că fantoma lui Eliade nu a părăsit niciodată casa, alte legende spun că tocmai casa bântuită l-a inspirat pe acesta să scrie nuvelele sale fantastice. Circulă vorba că de la poarta de la intrare se aude un susur dubios, iar în unele dimineţi rămân pete întunecate, ca de sânge, în locul de unde provine sunetul. Vecinii confirmă că locul este bântuit de o fantomă, numită “Bocănitoarea”, care a fost o prostituată, ucisă acolo în secolul 19.

Anca, fantoma din Casa Poporului

Paznicii de noapte de la Casa Poporului, în prezent numită Palatul Parlamentului, povestesc despre fantome care ar fi apărut în urmă cu zece ani şi care colindă noaptea coridoarele măreţe, fluierând, rupând sigilii şi declanşând sistemele de alarmă. Una dintre aceste fantome a fost botezată ”Anca” şi ar apărea ca o tânără într-o rochie de vară, cerând în permanenţă ajutorul paznicilor.

Misterul de la muzeul Foișorului de Foc

Mulţi dintre vizitatorii muzeului Foişorul de Foc au raportat senzaţii de durere şi apăsare în piept, combinate cu o frică inexplicabilă. Şi aici există o legendă. Se spune că o femeie a căzut pe scă¬rile turnului şi a murit în timp ce că¬uta dovada infidelităţii soţului ei, care era paznic de noapte la Foişor. Fantoma ei mai bântuie locul, iar, în unele nopţi, un fel de foc viu iese pe ferestrele Foişorului, plutind deasupra Bucureştiului. Pe lângă toate acestea, se mai spune că în fiecare zi de 9 a lunii în curs, la ora 11.30 noaptea, când un pompier ar fi murit acolo prin combustie spontană, locul este străbătut de lumini stranii. Clădirea UNATC, bântuită de fantoma actorului Octavian Cotescu Despre clădirea UNATC “I. L. Caragiale”, actuala facultate de teatru şi cinematografie, se spune că ar fi bântuită de fantoma actorului Octavian Cotescu, care închide şi deschide uşi şi ferestre şi bântuie vechiul lift care acum este stricat. Clădirea mai găzduieşte şi fantoma unei fete tinere, îmbrăcată în alb, care apare în baia studentelor de la etajul trei.

Orfelinatul bântuit de pe Strada Franceză

Istoria nescrisă a Centrului Vechi şi-a rezervat şi un „capitol‟ şi pentru „sufletele chinuite‟ din întunecatele cotloane ale caselor de pe Strada Franceză. Un astfel de loc bântuit se află chiar la numerele 13 şi 14. Cunoscătorii locului vorbesc despre nici mai mult, nici mai puţin de 203 de spirite de copii care ar bântui această casă. Legenda spune că aici a fost un orfelinat unde erau aduşi copii ai străzii, de patronul casei, Stavrache Hagi-Orman, un om de o răutate pură. Copiii erau ţinuţi nemâncaţi până la epuizare, iar gazda se desfăta cu ţipetele lor de foame. Mulţi dintre cei care trec pe lângă această casă cu obloanele trase de zeci de ani, povestesc cum, după miezul nopţii, încă se mai aud vocile ascuţite ale micuţilor care strigă „Vrem apă! Apă!‟

Teatrul de Vară din Parcul Bazilescu

Parcul a purtat pe vremuri numele lui Nicolae Bălcescu şi se află în partea de Nord-Vest a Capitalei în cartierul Bucureştii Noi. De la o suprafaţă de 120 de hectare cât avea la inaugurare, în prezent acesta a ajuns să aibă doar 13 hectare. În interiorul parcului a fost ridicat un Teatru de Vară care în prezent, din motive mai puţin cunoscute, zace în paragină. Cu toate că locul este abandonat, amatorii de paranormal susţin că noaptea s-ar auzi dintre coloanele clădirii sunete stridente şi tusea uscată a unui bărbat, care ar face pielea de găina pâna şi celor cu nervi de oţel. Pe internet circulă zvonul că teatrul ar fi bântuit chiar de stafia juristului Bazilescu, cel care a donat terenul pe care a fost ridicat parcul. În prezent există o pagină dedicată acestui loc unde se caută persoane interesate de o expediţie către acest loc pentru a găsi dovezi cu privire la aceste zvonuri.


Școala Centrală

Școala Centrală, înfiinţată în 1851, a funcţionat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri, între care şi Pensionatul Domnesc de Fete. Iniţial, instituţia a fost dedicată educaţiei, de multe ori cazonă, a tinerelor aparţinând elitei bucureştene. Se spune că acestea erau închise în clădire şi trebuiau să suporte severitatea cadrelor didactite. De aici şi majoritatea relatărilor despre evenimente stranii, legende şi unele experienţe personale care au umplut internetul de-al lungul timpului. Poveştile sunt halucinante: uşi care se deschid şi se închid singure, mirosuri ciudate, zgomote stranii, zone reci şi levitaţia unor obiecte. Una dintre istorisiri face referire la internatul instituţiei despre care se spune că ar fi şi el ar fi bântuit: „Era noapte şi am auzit că cineva forţa uşa. Crezând ca e un hoţ m-am îndreptat înspre uşa însă nu am zărit nimic ieşit din comun. Când să mă întorc în pat am zărit cu colţul ochiului o umbră…”, se arată într-una dintre relatări. Se mai spune că Școala Centrală este împânzită de camere secrete dar şi de incinte dezafectate cu uşile parcă zidite în grabă. Nici subsolul clădirii nu este ferit de speculaţii macabre. Dincolo de sunetele ciudate care s-ar auzit de sub clădire se spune că subsolul ar reprezenta de fapt capătul unui tunel.

Balta Vrăjitoarelor

Balta, de câţiva zeci de metri pătraţi, este situată undeva în Pădurea Boldu-Creţeasca, în Nord-Estul Capitalei la ieşirea spre Ștefăneşti . Poveştile stranii despre acest loc par ca încep din secolul XV, pentru că acolo se zice că a murit decapitat Vlad Tepeş, trădat de boierii din Țara Românească. De-al lungul timpului relatările ciudate s-au ţinut lanţ iar multe dintre acestea sunt uluitoare. Se spune ca după cutremurul din 1977 mai multe basculante cu moloz au fost descarcăte în baltă, cu scopul de a o astupa. În câteva săptămâni resturile de beton şi cărămidă din clădirile maturate de seism au fost inghiţite de apă, nemaigăsindu-se nimic. De altfel, bătrânii de prin partea locului vorbesc că de multe ori femeile însărcinate care nu-şi doreau copilul se duceau la baltă, se scăldau, şi scăpau de sarcină. Până şi animalele ar fi speriate de acest loc: n-ar exista nicio broască sau vreo vietate care să trăiască în baltă iar animalele nu beau apă de acolo. Dincolo de speculaţii şi legende, pe malul bălţii, vrăjitoarele din Capitala dar si din localitatile limitrofe se strang în fiecare an de Sânziene, Sf. Gheorghe şi Sf. Andrei pentru a-şi practica ritualurile magice. Ele spun că din generaţie în generaţie şi-au tras puterea de la această baltă, reprezentând practic o iniţiere în artele oculte.



Hotelul Cişmigiu

În Centrul Bucureştiului, la Universitate, la o aruncătură de băţ de beraria Gambrinus, construită de I.L.Caragiale, a fost ridicat Hotel Palace care s-a numit mai târziu Hotel Cişmigiu. Imobilul a fost construit la începutul perioadei interbelice, perioada de glorie a Capitalei, astfel că a ocupat rapid un loc în fruntea modernismului românesc. În 1948 este confiscat de comunişti şi exploatat la maximum datorită localizării ultra-centrale. Din aceasta cauză îmbunătăţirile şi reparaţiile necesare au fost amânate până în 1970, când grandiosul Hotel Cişmigiu a fost închis definitiv. Dupa căderea comunismului, în 1990, hotelul a ajuns în proprietatea Academiei de Teatru şi Film şi a fost transformat în cămin pentru studenţi. De aici începe povestea cu stafii a locului Într-o zi de iarnă, într-un week-end, când mai toţi studenţii erau plecaţi, o tânără moare în clădire în urma unui accident tragic. În faţa liftului, ea nu a văzut din cauza întunericului că în spatele uşilor deschise era hău şi nicidecum o cabină. A călcat în gol şi s-a prabuşit în puţul liftului. A murit după mult timp de agonie şi ţipete disperate. Trei ore a strigat după ajutor, zăcând într-o baltă de sânge, ca în cele din urmă să-şi dea duhul. De atunci s-au ţinut lanţ apariţiile misteriose şi zgomotele inexplicabile, spun amatorii de paranormal, pe holurile şi-n garsonierele Hotelului Cişmigiu. De altfel, şi în versurile piesei omonime a formaţiei Vama Veche se face referire la moartea tinerei.

Mănăstirea Chiajna

Viaţa mănăstirii începe undeva în secolul XVIII, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti. Zidurie groase, care o făceau impunătoare în comparaţie cu alte edificii similare, i-ar adus însă ghinion, pentru că turcii ar fi confundat-o cu o cetate şi ar fi asaltat-o. Mai mult, unele izvoare istorice ar arata că între zidurile acesteia a murit, măcinat de ciumă, însuşi Mitropolitul Țării Românesti, Cozma. Oamenii locului ar avea şi o explicaţie pentru trecutul negru al mănăstirii: pământul împreună cu lăcaşul nu au apucat să fie sfinţite niciodată. Tocmai din aceste cauze mănăstirea ar fi fost abandonată iar clopotul aruncat în Dâmboviţa. Cu toate acestea, amatorii de paranormal susţin ca el încă se mai aude bătând în nopţile cu lună plină, lucru demonstrat, se pare, şi de câteva înregistrări audio cărora li s-a pierdut urma. Mai mult, se spune că pe unul din zidurile de lângă intrare se poate zări chipul unei domniţe frumoase. Mulţi spun că ar fi vorba despre fiica Doamnei Chiajna, Ancuţa, ucisa din ordinul mamei sale, căreia îi încălcase porunca, măritându-se cu alesul inimii ei. Pe lângă toate acestea în zona ar mai fi avut loc câteva crime şi numeroase dispariţii misterioase. Mai mult, mănăstirea Chiajna a facut subiectul şi unui scurt-metraj realizat de câţiva studenţi la Facultatea de Regie.

2012en

Sursa:http://www.efemeride.ro/locuri-bantuite-din-bucuresti

duminică, 9 noiembrie 2014

Hai sictir!


Hai sictir!
de Anton Ra


- Hai sictir! Dospi-te-ar soarta!
i-a strigat cu ochii reci
după ce-și închise poarta.
- Pe aici să nu mai treci!

Însă ea, cucoană mare
printre regi și cerșitori
îi suflă în lumânare
și-l găsiră mort în zori.

- Vai de tine, biet copile!
Ai crezut că poți scăpa?
Cand pe ghem nu mai sunt zile
„Hai sictir” îți spune Ea.

Ilie presedinte

 Ilie presedinte
de Ardeiu Crinutu Nicolae



Oameni ai acestei ţări
O să facem mari schimbări
S-aducem în Românie
O nouă democraţie


N-o să fim legaţi de glie
Nu vom mai pleca o mie
Şi ca preşedinte,fie
Bunul meu motan,Ilie


Burta lui e mult mai mică
Decât a celor precedenţi
Îl hrănim c-o fripturică
Proaspăt adusă de la nemţi


El o să fie mult mai blând
Toată ziua în paturi stând
Chiar dacă-i tot pe interes
Noi vom avea mare succes


N-o să tremurăm de frică
Dacă-i dăm o plăcinţică
Nu visaţi la stele-n frunte
Votaţi Ilie,preşedinte!