BINE ATI VENIT IN NEANT!

TOTI VENIM DE NICIUNDE SI PLECM NICAIERI,REGASINDU-NE APOI INTR-UN VID ABSURD.

Acest blog a apartinut lui IOAN ''NEALA'' NICA care a murit in 1 Ianuarie 2020. Blog-ul va fi administrat in continuare de fratele sau George ''Sixray'' NICA

joi, 19 decembrie 2013

Cine sunt Illuminati?

Illuminati este numele ce se refera la grupuri secrete, atat istorice cat si moderne, reale sau fictive. Din punct de vedere istoric, termenul Illuminati se refera la grupul din Bavaria, numit Bavarian Illuminati, fondat la 1 mai 1776. Astazi termenul Illuminati este folosit adesea pentru a numi un grup malefic ce detine puterea lumii. In acest context conspirationist, termenul Illuminati este folosit ca referinta pentru Noua Ordine Mondiala. Exista persoane care cred ca Illuminati se afla in spatele evenimentelor ce vor conduce la instaurarea unei puteri mondiale.
Illuminati reprezinta unul dintre cele mai mari repere ale teoriei conspiratiei. Este un grup enigmatic despre care adeptii conspiratiei cred ca s-ar afla in spatele tuturor lucrurilor care se petrec in lumea capitalista, comunista, sionista, islamica sau catolica, in familia regala britanica, in cadrul presedintiei americane, in cadru UE sau ONU, al masoneriei, al cavaleriilor templieri, chiar si in lumea extraterestrilor – toate acestea avand legatura cu illuminati, conducatorii secreti ai lumii.
Cine au fost illuminati si de ce oare sunt creditati cu asa puteri extraordinare?
Fondarea si organizarea ordinului
Illuminati au fost un grup fondat in Bavaria, Germania, la sfarsitul secolului XVIII de catre un fost iezuit pe nume Adam Weishaupt, profesor de drept canonic la Universitatea Ingolstadt. Puternic stapanit de ideile iluminismului, a decis formarea unui grup de colegi republicani adepti ai gandirii libere, sa fie clandestini, deoarece in aceea vreme era periculos sa ai asemenea idei. Impreuna cu baronul Adolph von Knigge si-a format miscarea la 1 mai 1776, numind-o Perfectibilis. Mai tarziu, adeptii sai au fost numiti Illuminati. Uneori erau numiti Ordinul Illuminati, Ordinul Illuminati-lor sau Illuminati Bavarezi. Multi atrasi de aceasta miscare erau si fracmasonii, ce justifica legaturile banuite intre cele doua miscari. Membrii trebuiau sa depuna juramantul de supunere fata de superiori.
Illuminati au reusit sa infiinteze filiale in majoritatea tariilor europene inca din primii ani de existenta al ordinului, numerosi intelectuali si politicieni progresivi si influenti numarandu-se printre membrii lor. Printre ei s-au aflat si celebritati precum Goethe, ducii de Gotha si Weimar. Numarul total al membrilor ajunsese la 2000.
Ideile radicale ale ordinului a atras de curand dizgratia Bisericii Catolice care in 1784, a convins guvernul bavarez sa voteze o lege in care sa interzica societatile secrete ca Illuminati si Francmasonii. Ordinul suferea de pe urma schismelor interne si s-a destramat in cele din urma in anul 1790.
Guvernul mondial unic
Imediat dupa ce s-a destramat ordinul, au aparut teoriile conspiratiei. In 1797, un cleric francez, Augustin Barruel a publicat cartea Memorii, ilustrand istoria iacobismului in care lansa o teorie a conspiratiei care ii implica pe francmasoni, illuminati, Rosacrucieni si iacobini. Anul urmator, John Robinson, a publicat o carte in prezenta o conspiratie, cum ca Illuminati planuia inlocuirea tuturor religiilor cu umanismul si inlocuirea statelor cu un singur guvern mondial.
Teoria castigase credibiltate dupa similtudinea stabilita intre Masonerie si Illuminati, combinat cu manipularea sinistra a societatii. Thomas Jefferson, presedinte al SUA, declara ca putea sa inteleaga de ce Illuminati fusesera obligati sa adopte caracterul secret, prin precautie in cazul difuzarii informatiilor si a principiilor moralitatii pure.
S-a zvonit ca si presedintele SUA ar fi un Illuminati. Au inceput sa circule zvonuri legate de implicarea Illuminatilor in afacerea SUA. Piramida atoatevazatoare de pe Marele sigilui al SUA a fost citata ca reprezentand un simbol secret realizat de membri de rang inalt ai ordinului. Illuminati, a caror intentie consta in a arata ca ochiul atoatevazator al ordinului lor ii supravegheaza pe americani. Toate acestea sunt aratate si pe bancnotele americane.
S-a sugerat deasemena ca societatea secreta Craniul si Oasele a fost fondata ca sucursala americana a ordinului Illuminati. In vremurile moderne, teoriile conspiratiei referitoare la Illuminati au devenit din ce in ce mai bizare, dar destul de fanteziste.
Reptilele extraterestre
Poate cea mai extraordinara dintre toate teoriile referitoare la Illuminati este cea avansata de un fost jucator britanic de fotbal si commentator de sport, David Icke. Potrivit lui Icke, Illuminati sunt intreadevar conducatorii secreti ai lumii, insa constituirea ordinului lor dateaza cu mult inaintea infiintarii sale in Bavaria in 1780. Defapt, spune Icke, “Illuminati sunt extraterestrii reptilieni care controleaza lumea de mii de ani, de la civilizatia sumeriana incoace si ca intervin din cea de-a patra dimensiune”, sau ca acestia sunt ascunsi sub aspectul liderilor de astazi.
Potrivit lui Icke, Illuminatii au venit din alta dimensiune, fie din alta galaxie si ne-au ajutat la dezvoltarea tehnologica. Teoria lui Icke nu a atras prea multi adepti.
Illuminati astazi
Scriitori precum Mark Dice, David Icke, Ryan Burke si altii, sustin ca Illuminati a supravietuit si exista si astazi. Conspirationistii au afirmat ca multi oameni importanti au fost membrii ai grupului Illuminati, printre care si Winston Churchill, familia Bush, Barack Obama, familia Rothschild, David Rockefeller si Zbigniew Brzezinski.

Autor: Alexandru, www.descopera.org

Sursa:http://www.descopera.org/cine-sunt-illuminati/

luni, 16 decembrie 2013

Sa ma-nsor?Sa nu ma-nsor?


Să mă-nsor? Să nu mă-nsor?

Moşke Fafer, cam în vârstă
Şi c-o faimă oarecare,
Nici bigot, nici apicoirăş,
Şi-a pus gând să se însoare.

Şi fiind om cu angarale,
Nici puţine şi nici multe,
S-a gândit c-ar fi cu cale
Şi c-un Rav să se consulte.

Şi s-a dus la rabi Sloimke,
Tadicul din Sărărie,
Venerat de toţi evreii
Din întreaga Românie.

- Rabi dragă, viu la tine
Ca la un învăţător,
Ca să-mi spui, la vârsta asta
Mai se cade să mă-nsor?

Mi-am găsit o văduvioară,
Seină-Beilă, care-ar vrea,
De aceea, spune-mi, rabi,
Pot să mă însor cu ea?

Rabinu'-a deschis o carte
Ş-a citit plini de fiori:
"Dacă Cel Inalt ţi-arată
Drumul presărat cu flori,

Trebuie să-i faci pe voie,
Fiindcă-n Thora-i toată seva
Şi să te uneşti cu Seina,
Cum făcu Adam şi Eva."

- Mulţumesc, dar spune-mi, rabi,
Ce mă fac dacă muierea
Vrea să se mărite, numai
Pentru a-mi moşteni averea?

- De socoţi că gându'-acesta
Viaţa-îţi va turbura" –
Zise prea-înţeleptul Sloimke –
Atunci, nu te însura!

- Da, dar nici un trai de pustnic -
Zice Moske – nu-i kidai,
Nimeni nu-ţi dă bună ziua,
Nimeni nu-ţi prepară un ceai.

Eşti bolnav şi n-ai un doctor,
Până vine, poţi să mori...
- Ai dreptate! – aprobă rabi -
Atunci, musai să te-nsori!

- Da, dar dacă femeiuşca -
Mult mai tânără ca mine –
Are-un văr cu care nu ştiu
Nici când pleacă, nici când vine.

- Fiule, - a spus rabinul -
Neştiind ce să mai creadă –
Nu poţi da o condamnare
Până nu ai o dovadă!

Dacă presupui de-acuma
C-o să-ţi facă viaţa grea,
Calea cea mai bună este
Ca să nu te-nsori cu ea!

- Ti-e uşor matale, rabi,
Fiindcă nu ştii ce văpaie
Te cuprinde când eşti singur
Cu pereţii din odaie,

Când visezi femei şi chefuri,
Iar în faptul dimineţii
Te trezeşti vorbind cu perna,
Că te râd pân'şi pereţii...

- Bine, ca să-nvingi pustiul,
Care sufletu-ţi doboară,
Dacă nu ai altă breiră,
Atunci du-te şi te-nsoară!

- Da, dar vezi c-aici e buba:
Nu pot vrerea să-mi împac,
Să mă-nsor? Poate mă-nşeală...
Să rămân din nou burlac?

Va putea ea să mă-mbie?
Voi avea eu vr'un succes?
Din dilema asta, rabi,
Spune-mi, dragă, cum să ies?

- Dacă vrei să ai scăpare
Si în mine te încrezi,
Cât mai grabnic – zice rabi –
Trebuie să te botezi!

- Eu, să mă botez, reb Soimke
Nici nu pot să cred, prea sfinte,
Că din gura dumitale
Ies asemenea cuvinte!

Da! Botează-te, chiar mâine,
Si cum scrie-n Pericopă,
Nu-mi vei cere mie sfaturi,
Ci ai să te duci la popă.

În acest fel, dragă Moşke,
Devenind creştin fidel,
Ai să mă scuteşti pe mine
Ş-ai să-l plictiseşti pe el!

poezie satirică de Ion Pribeagu

Scolastica (filosofie medievala)

Scolastica



In umbra marilor catedrale ale goticului si in linistea plina de reculegere a manastirilor se dezvolta in secolele IX-XIII o puternica si bogata gandire filosofica, ce poarta numele de scolastica. Aceasta se remarca pnntr-un spirit mai larg si mai deschis, care o face maleabila si permeabila in fata valorilor gandirii antice. In primul rand fata de Aristotel, marea revelatie a scolasticii. Principalele dogme ale teologiei crestine fiind odata elaborate de "parintii bisericii", urmeaza acum sistematizarea si sustinerea acestor dogme prin argumente logice, care sa faca posibila raspandirea lor larga in mase, precum si intelegerea lor exacta in sensul cerut de Biserica, spre a putea feri religia oficiala de pericolul ereziilor ce ar fi putut s-o submineze din interior. Apare tendinta sufleteasca de a intelege rational religia dar, in acelasi timp, fara a fi insotita, in plan intelectual, de teama ca aceasta ar putea fi neadevarata. Aceasta tensiune interioara a termenilor intre care se zbate si pe care incearca sa-i concilieze, credinta si adevar, face si drama sufleteasca a scolasticii, izvorul maretiei si slabiciunii sale. Mai ales cu incepere din secolul al XIII-lea scolastica se caracterizeaza prin efortul sustinut de a-l incorpora in sistemul gandirii teologice pe Aristotel. Dar este vorba de un Aristotel ajustat, interpretat si deformat in conformitate cu interesele Bisericii. Aceasta se petrece,oarecum, in dauna platonismului ce dominase patristica si secolele imediat urmatoare, si inseamna, de fapt, a gasi o formula de gandire suficient de larga, in care sa poata incapea alaturi de Augustin si Aristotel. Din acesta din urma se preia, in mod deosebit, silogismul ca instrument de demonstratie, asezat in serviciul rationalizarii dogmelor.
Fondul ideilor fiind dat si stabilit de teologie, tot ceea ce mai ramane pe seama filosofiei, care dispune acum si de instrumentul aristotelic, este doar efortul de a explica si argumenta dogma. Aproape intreaga activitate intelectuala a evului mediu se restrange la munca de explicare si argumentare a dogmelor. In acest scop se da o larga dezvoltare logicii, cum numesc medievalii dialectica antica Logica, dialectica medievala nu ofera insa omului un instrument de a descopen noi adevaruri ci, mai degraba un mijloc de a circumscrie si intari prin argumentare rationala pozitiile dobandite deja in dogma. Prin aceasta destinatie, care inseamna o abatere de la rosturile sale firesti, fiind pusa in slujba teologiei, logica intra in contradictie cu ea insasi. Isi contrazice menirea sa naturala. Ea nu va conduce gandirea la cunoasterea adevarului ci cauta sa adanceasca dogma, servind-o prin argumente demonstrative rationale. Putem spune in concluzie ca, pe acest motiv, desi foarte dezvoltata, logica medievala va avea un caracter precumpanitor abstract si formalist, va fi rupta de realitate, stoarsa de orice continut de viata.
a. Problema universalelor
Primul eveniment major al scolasticii se petrece in domeniul logicii Marea problema in solutionarea careia s-a angajat scolastica si si-a cheltuit puterile sale de gandire, este numita cearta universalelor. Tema acestei dispute ce dispune gandirea medievala in doua tabere invrajbite, prilejuind o rara investitie de subtilitate si spirit demonstrativ, este de natura logica, dar cu directe implicatii ontologice si mai ales cu intinse semnificatii teologice. Ea consta, de fapt, in urmatoarele doua chestiuni: a) care este natura universalelor, a notiunilor generale ale gandirii: b) in ce raport stau notiunile generale din gandire cu lucrurile particulare din afara gandirii. Se contureaza doua solutii extreme, intre care apar si altele cu un caracter mai moderat, conciliatoriu. Prima solutie extrema este cea a realismului. Acesta constituie un curent de factura idealista care, in esenta sa, continua platonismul, decretand ca universalele sunt calitati de sine statatoare, independente de lucrurile particulare sensibile, inzestrate cu o existenta substantiala proprie: universalia sunt realia. Reprezentanti Scotus Eurigenu, Anselm de Cunterbury, Guillaume de Champeaux. O a doua solutie o reprezinta nominalismul. Este un curent de o factura mai realista, care reediteaza unele pozitii si elemente ale aristotelismului.
Universalele exista in lucruri - in res - dar ele pot exista si in afara de lucruri, in gandire - in mente - care prin procesul logic al abstractiilor le scoate din lucruri. Universalele ca existenta de sine statatoare se afla numai in minte si numai ca si nume, emisiuni vocale, ca un simplu flatus vocis si nici intr-un caz ca si realitati substantiale autonome, separate de lucrurile materiale - universalia sunt nomina. Reprezentanti: Roscellin, Wilhelm d'Occam.
b. Apogeul scolasticii, perioada de maxima inflorire a acesteia o constituie secolul al XIII-lea Acum datorita traducerilor arabe este preluat si cunoscut Aristotel, fiind transpus in latina. Astfel, lasand problema universalelor sa alunece pe un plan secundar de importanta, problema noua a scolasticii va fi de a adapta aristotelismul, in asa fel incat sa se pastreze totodata si platonismul lui Augustin ca o pozitie deja definitiv castigata de teologie. Aparitia universitatilor, incepand mai ales cu secolul al XIII-lea, care iau locul scolilor catedrale si manastiresti, constituie un factor de inviorare a vietii intelectuale, dupa cum intemeierea ordinelor rivale ale dominicanilor si franciscanilor va da noi initiative nu numai vietii religioase ci si celei culturale in general. Primul care reprezinta apogeul scolasticii este Alhertus Magnus (1193-1280). calugar dominican, care se remarca prin efortul depus de a-l incorpora pe Aristotel edificiului conceptual al teologiei. Discipolul lui Albertus Magnus, cel caruia ii revin cele mai mari si mai multe merite in directia asimilarii lui Aristotel, este Toma d'Aquino (1225-1274). Prin masiva sa lucrare Summa theologiae a devenit filosoful oficial, autoritatea suverana a Bisericii. Pe baza interpretarii teologizante a lui Aristotel, sustine un realism moderat, care va constitui, totodata, si pozitia oficiala a Bisericii. Combatand realismul radical de tip platonician, Toma d'Aquino recunoaste ca ideile generale exista in trei ipostaze: mai intai "inaintea lucrurilor" in ratiunea divina, apoi "in lucruri" si in sfarsit "dupa lucruri", in gandirea omeneasca. Prin aceasta, scolastica isi epuizeaza intreaga sa potenta spirituala. Cu Toma d'Aquino ea dobandeste o superioara constiinta de sine, manifestata mai cu seama in incercarea eroica de a crea un organism filosofico-teologic. Revelatia, care constituia mijlocul fundamental de cunoastere al patristicii si scolasticii timpurii, iese din rigida sa opozitie fata de ratiunea umana. Dar prin aceasta Toma d'Aquino incepe fara sa vrea, si poate fara sa-si dea seama, si actiunea interioara de demolare a scolasticii. Astfel, in interiorul acelor bariere intre care este inchisa credinta e introdusa ratiunea cu actiunea sa distructiva, fara a se nega prin aceasta, totodata, in mod explicit, si dogma.
c. Criza si declinul scolasticii se explica tocmai prin incercarea sa de a impaca doua lucruri care prin natura lor opusa nu pot fi impacate: ratiunea filosofica si credinta teologica. Incercand sa uneasca teologia si filosofia, credinta si ratiunea, scolastica nu face decat sa le aseze fata in fata, sa ascuta interior conflictul direct dintre ele, astfel ca scolastica se va mina singura. Eliberandu-se treptat de sub autoritatea teologiei, filosofia va evolua in directia unei gandiri mai libere, ale carei prime semne apar inca la sfarsitul evului mediu. Ajunsa la constiinta incompatibilitatii de principiu dintre filosofie si teologie, scolastica le fundamenteaza statutul lor independent, orientand credinta catre supranatural ca obiectul ei cel mai propriu si fixand filosofia ca stiinta, cunoastere intr-un cuvant, in cadrele naturalului, eliberand astfel, ratiunea in vederea constituirii viitoare a asa-numitelor stiinte ale naturii si a filosofiei moderne aparuta pe baza acestora.
Criza scolasticii se declanseaza atunci cand scopul pe care s-a angajat sa-l serveasca pierzandu-si actualitatea ea nu mai poate constitui o forma de viata a spiritului. Din interior, cadrele gandirii medievale sunt subminate, inca de la inceput, de diverse erezii, care se amplifica apoi in tot decursul evului mediu. De pilda, erezia catarilor, preluand dualismul maniheist, explica realitatea prin opozitia celor doua principii fundamentale: binele (Dumnezeu) si raul (Satana). Filosofia dominicana oficiala a lui Alberto Magnus si Toma d'Aquino primeste replica taioasa, patrunzatoare a franciscanilor. Duna Scotus (1274-1308) ajunge prin nominalismul sau la un realism implicat, ce admite anterioritatea materiei fata de gandire. Un alt calugar franciscan englez, Roger Bacon (1214-1292) promoveaza ideea unei cunoasteri exacte a naturii, bazata pe experienta sensibila. In afarsit, un ganditor ca Siger de Brabant termina pedepsit ca eretic in temnitele Inchizitiei pentru indrazneala sa de a vorbi de eternitatea lumii materiale obiective. Devine clar ca filosofia si teologia, pe care scolastica vroia sa le impace, nu pot fi impacate. Dogma nu poate fi rationalizata fiindca, prin definitie, ea este refractara ratiunii logice. Ea nu contine adevarul, care de acum inainte urmeaza sa fie cautat in afara dogmei.
Prefacerile social-economice si politice petrecute in sanul societatii medievale fac ca aceasta sa se afle dupa secolul al XIII-lea catre capatul de drum al existentei sale. Imprejurarea aceasta va grabi, din exterior, sfarsitul scolasticii, ca formula prin excelenta a gandirii medievale. Se constituie noua clasa, a burgheziei orasenesti, care nu se va putea afirma decat invingand prin lupta tenace si rabdatoare cadrele medievale de organizare ale vietii. Concomitent cu procesul de dezorganizare a societatii medievale, asistam la miscarea in sens opus de organizare progresiva a unei noi mentalitati despre lume si viata, revolutionara intai in continut si apoi si in forma.

Vasile Musca
Sursa:http://www.crestinortodox.ro/religie-filosofie/filosofia-medievala/scolastica-71688.html

Intr-o zi frumoasa (metafizica)

Intr-o zi frumoasa

"intr-o zi frumoasa de primavara, invatatorul le-a spus micutilor sai elevi:
– Am vazut ieri ceva interesant, si ma intreb daca ati vazut si voi acelasi lucru. Daca stiti despre ce este vorba, nu le spuneti celorlalti. Am iesit afara si am vazut ceva crescand din pamant la circa douazeci si cinci de centimetri. in varf avea o sfera pu...foasa. Daca suflai in ea, creai in jur o intreaga galaxie de stele, care zburau pretutindeni. Ce a fost acest lucru, inainte de a se transforma intr-o sfera pufoasa, alcatuita din stelute?
Un copil i-a raspuns:
– A fost o floare galbena, ca un fel de floarea soarelui, dar mai mica.
– si cum a fost inainte de a deveni o floare galbena?
O alta fetita a spus:
– A fost ca o umbreluta verde, pe jumatate inchisa, avand in mijloc ceva galben.
– Bravo! si cum a fost inainte de a se transforma intr-o umbreluta?
Un alt copil a raspuns:
– A fost ca un fel de rozeta care iesea din pamant, alcatuita din frunze verzi.
– Perfect! Asadar, stie toata lumea despre ce este vorba?
– Despre papadie, a tunat la unison clasa.
– si ati cules vreodata papadii?
Cei mai multi au raspuns ca da, dar invatatorul le-a spus:
 – Nu, nimeni nu poate culege o papadie. Acest lucru este imposibil. O papadie este alcatuita din toate aceste lucruri pe care le-ati mentionat si chiar mai multe. De aceea, atunci cand o culegi, nu culegi practic decat un fragment din tot acest proces. Nu poti culege o papadie, caci o papadie nu este un lucru. Ea este un proces si o realizare. De altfel, orice exista in univers este un proces si o realizare, chiar si voi.
Nu poti culege nici chiar o papadie in totalitatea ei, caci totalitatea este uriasa. Cum l-ati putea prinde atunci pe Dumnezeu? Nu poti culege nici macar o floricica. Dumnezeu este intregul demers. Tot ceea ce exista in momentul prezent este Dumnezeu. Tot ce a existat vreodata este Dumnezeu si tot ce va exista vreodata este Dumnezeu. Dumnezeu nu este un obiect, ci un proces. Este atat de infinit si de vast, incat nimeni nu il poate vedea vreodata. Este imposibil. Tot ce poti face este sa te scufunzi in acest ocean al divinitatii. in acel moment, usa ti se va deschide instantaneu. Nu va mai trebui sa astepti." -

Osho
Sursa:http://esoterism.ro/ro/zifrum.php

A binecuvanta (metafizica)

A binecuvanta
de Pierre Pradervand

 Cand va treziti, binecuvantati ziua care incepe, deoarece vine plina de daruri nevazute, pe care le veti chema catre voi prin aceasta binecuvantare, pentru ca a binecuvanta inseamna ca sunteti constienti de numarul infinit de daruri prezente in fiecare colt al Universului si le chemati catre voi.
 Atunci cand treceti pe langa oameni pe strada, in autobuz, la locul de munca, la cel de relaxare, binecuvantati pe acestia. Pacea binecuvantarii ii va insoti pe drumul lor si blanda lumina acesteia se va revarsa si ii va calauzi pe cale. Atunci cand va intalniti si discutati cu diverse persoane binecuvantati-le sanatatea, munca, bucuria, relatia cu Dumnezeu, cu ei insisi si cu altii. Binecuvantati-le aspectul financiar si abundenta din vietile lor, binecuvantati in orice fel imaginabil pentru ca aceste acte nu numai ca vor sadi semintele vindecarii in viata acestora, dar si pentru voi intr-o buna zi vor rasari roadele acestor acte, si va vor lumina viata acolo unde ea parea arida.
 Atunci cand cineva va raneste si se poarta cu tine intr-un mod jignitor, raspundeti-i cu o binecuvantare; binecuvantati cu bucurie, sincer, complet, pentru ca astfel de actiune care porneste din inima se constituie ca un scut care va protejeaza de efectul actiunii lor si care face ca sageata indreptata catre voi sa ricoseze.
 A binecuvanta insemna ca din adancul fiintei tale, din cel mai launtric colt al inimii, sa doresti binele in mod neconditionat, complet, fara a astepta ceva in schimb. A binecuvanta inseamna a recunoaste si a preaslavi ceea ce este darul lui Dumnezeu.
 A binecuvanta inseamna a invoca astfel ca grija Divina sa se reverse peste cel la care ne gandim, inseamna a vorbi sau a gandi cu recunostinta.
 A binecuvanta tot ceea ce ne inconjoara, fara nici o forma de discriminare, este cea mai inalta forma de a darui. Cei pe care ii binecuvantam nu vor sti niciodata de unde a aparut acea raza de soare pe cerul innnourat al vietii lor, iar noi rareori vom vedea lumina care se revarsa in vietile lor.
 Cand ceva in vietile voastre nu merge asa cum doriti, cand ceva neasteptat va darama planurile si va pune la pamant, binecuvantati cu fervoare, pentru ca viata va invata o lectie, pe care chiar voi ati acceptat sa o primiti.
 Incercarile prin care trecem sunt binecuvantari ascunse si cete de ingeri ne insotesc in acestea.
 A binecuvanta inseamna a deveni constient de frumusetea universala, omniprezenta ascunsa ochilor nostri; inseamna sa activezi legea universala a atractiei, lege care va aduce in viata noastra, din cele mai indepartate colturi ale Universului, lucrurile de care ne vom bucura.
Este imposibil sa binecuvantezi si sa judeci in acelasi timp! Deci, pastrati-va permanent intentia de a binecuvanta tot ceea ce intalniti, pentru ca astfel, intr-o buna zi, veti vedea in tot ceea ce va inconjoara prezenta lui Dumnezeu.

Fiti binecuvantati!
Sursa:http://esoterism.ro/ro/binecuv.php

Toate comorile universului sunt inlauntrul tau(metafizica)


Toate comorile Universului sunt inlauntrul tau


Ceea ce exista deja in tine se afla pretutindeni, ceea ce nu exista in tine nu se afla nicaieri. Toate comorile Universului sunt inlauntrul tau! Cauta cu fervoare in tine insuti puterea sau raspunsul la care aspiri, pe care inima ta le doreste si, direct proportional cu credinta ta, vei primi ceea ce vrei!
Orice gand este o cauza care, mai devreme sau mai tarziu, va produce efecte (sau fructe) bune ori rele, dupa cum a fost continutul sau. Orice traire proprie sau stare interioara pe care o remarcam in mod pasiv sunt efectul sau, cu alte cuvinte, roadele prezente ale anumitor ganduri din trecutul nostru indepartat sau apropiat. Toate aceste fructe, dulci sau amare, pe care le meritam de drept si cu care conjunctura inevitabila a momentului ne obliga sa ne hranim pentru a resimti astfel consecintele actiunilor noastre, constituie ceea ce se numeste karma.
Viata este o modalitate de cunoastere. Esti asemanator unui capitan aflat pe mare care isi conduce vasul. Trebuie sa dai ordine (ganduri, imagini, trairi orientate dinamic, aspiratii clare si ferme mentalului subconstient care controleaza, intermediaza si conduce majoritatea experientelor vietii tale).
Atat actiunile pe care le-am comis, cat si gandurile pe care le-am avut in trecut ne urmeaza ca o umbra producand rezultate bune sau rele, in functie de natura lor. Nici in aer, nici in adancul oceanului, nici in cea mai ascunsa pestera sau pe varful muntelui, in oricare parte a acestei vaste lumi, nu exista loc in care omul sa poata scapa de consecintele actiunilor si gandurilor sale in prezent sau in viitor consecintele lor nu vor inceta sa se deruleze si astfel, faptuitorul va avea, la randul sau, partea care i se cuvine din fericirea sau suferinta pe care a produs-o. intelegand aceasta, trebuie sa cautam sa nu facem rau nimanui, nici macar in gand!
Nu intrebuinta niciodata formulari interioare de forma: “nu am mijloace” sau “imi este imposibil” sau “niciodata n-am pot” in care sa crezi, complacandu-te sa-ti accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatii paralizante. Subconstientul te va asculta si va crea prompt premizele pe care doar tu le-ai gandit, aducandu-le din domeniul posibilitatii la o realizare efectiva. Astfel, la propria ta comanda chiar subcontientul va face ca intr-adevar sa-ti lipseasca posibilitatile sau mijloacele de a realiza sau obtine ceea ce urmaresti.
Multor oameni le este mai usor doar sa-si regrete greselile complacindu-se in suferinta, convinsi fiind ca acesta le este destinul, decat sa-si dea osteneala sa evite eroarea ce le permite sa modifice radical destinul, devenind asfel, totodata, buni la ceva.
Cu ochiul mintii atintit ferm asupra ideii de bine, forteaza-te sa o imiti si sa o asimilezi. Succesul spiritual, care iti va incorona orice virtute, este intocmai ca o opera de arta, iar intelepciunea se aseamana unui sculptor genial. Materia, care va fi in mod sublim fasonata, este sufletul uman sau, cu alte cuvinte, subconstientul, iar modelul pe care il imita este Absolutul. Fara elevarea sufletului nu putem realiza nimic bun!
Legea fundamentala a vietii care iti permite inflorirea este legea increderii depline in sine; increderea numai intr-un ajutor exterior atrage, mai devreme sau mai tarziu, suferinta. Singura, increderea ferma in sine genereaza forta si bucurie. in plus, aceasta incredere iti asigura, totodata, sprijinul exterior de care ai nevoie. increderea in propriile forte, care exista in stare latenta in microcosmosul tau launtric, este o stare mentala de putere irezistibila, intretinuta cu perseverenta de constiinta ta care percepe intr-o oarecare masura legatura cu energiile atotputernice ale Sinelui tau Suprem. Caci tot ceea ce gandesti intens si crezi ferm ca ti se va intampla se va realiza numai datorita increderii tale. Nefericirea in care crezi, complacandu-te sa o consideri fatala, va atrage noi nefericiri. Nesansa in care crezi va atrage alte nesanse. De ceea de ce iti este frica nu vei scapa, ci vei atrage, mai devreme sau mai tarziu, tocmai ceea ce crezi ca ti se va intampla in rau, iar aceasta tragica desfasurare va fi realizata de subconstientul tau care va executa in mod criptic ceea ce gandesti mereu si crezi ferm.
Fii propria ta flacara si propriul tau refugiu. Ia Adevarul drept flacara, ia Adevarul drept refugiu. Nu cauta un refugiu nicaieri in alta parte decat in tine insuti si ajutorul de afara iti va veni insutit.
Gandeste-te intotdeauna numai la bine si binele te va urma, ca o umbra, pretutindeni. A te lasa cuprins de frica sau a gandi raul inseamna a-l atrage prin rezonanta, datorita punerii la unison cu acesta. Esti reflexia fidela a propriilor tale ganduri si convingeri. Esti ceea ce gandesti, aspiri si crezi cu fermitate!
Cunoaste-te cat mai profund pe tine insuti si abia dupa aceea vei reusi sa-i cunosti atat pe ceilalti, cat si universul in care existi. Marea majoritate a oamenilor judeca lucrurile, fenomenele, pe ceilalti si chiar pe ei insisi dupa propriul lor nivel superficial de gandire si simtire; din aceasta cauza cel mai adesea ei isi imagineaza totul, mai mult sau mai putin eronat, decat inteleg.
Subconstientul tau este un servitor credincios care iti este subordonat si nu discuta cu tine in contradictoriu. El accepta, in mod neconditionat, tot ceea ce mentalul tau constient gandeste si crede cu convingere sau imagineaza.Prin rezonanta, intotdeauna, sufletul tinde sa se ridice la inaltimea a ceea ce admira.
Mentalul tau constient este, cu alte cuvinte, paznicul caii de acces spre subconstient. in mod normal, prima lui functie ar trebui sa fie aceea de a ocroti subconstientul, astfel incat in el sa nu ajunga sa se imprime idei false, convingeri perverse sau ganduri negative. intelegand aceasta, gandeste-te mai mult la tot ceea ce este perfect si urmareste ca inteligenta sa-ti dezvaluie, in mod constant, Puritatea. Sentimentul de admiratie resimtit cat mai des te eleveaza si te umple de sublim.
Sugestiile, parerile, convingerile sau remarcile altora n-au nici un fel de putere asupra ta, in sensul de a te putea influenta, atata timp cat nu esti la unison, pentru a rezona cu energiile pe care le evoca sau le manifesta. Singura putere stapana este gandul tau, care poate accepta, simpatizand, sau respinge prompt aceste sugestii. Poti alege sa nu sa iei in consideratie ceea ce nu vrei, refuzand sa crezi ceea ce nu doresti sau consideri fals, continuand sa-ti afirmi mai departe binele si armonia.
Supravegheaza intotdeauna atent ceea ce gandesti, ceea ce simti si ceea ce faci in virtutea legii actiunii si reactiunii (karmei), mai curand sau mai tarziu, vei raspunde pentru tot ceea ce faci, atat cu tine insuti cat si pentru modul in care te comporti cu tot ceea ce te inconjoara.
Gandeste in mod inteligent si actioneaza cat mai bine cu putinta, aceasta va fi cea mai mare eliberare de durere si o alinare generatoare de incantare in viata. Sa nu vrei sa apreciezi la justa valoare conjuncturile, ratand sansa de a realiza ceva extraordinar, aceasta tragica situatie sa ramana mereu cat mai departe de tine. Sufletul care nu are un tel bine conturat se pierde, risipindu-se in mod inutil. incearca totusi sa te depasesti, este desigur rau sa esuezi, dar este si mai rau sa nu fi incercat niciodata sa reusesti. Pe cei indrazneti conjuncturile favorabile ii ajuta sa atinga telul propus.
Cauta cat mai des sa gandesti de la inaltimea punctului de vedere al adevarurilor eterne, universal valabile, in lumina legilor fundamentale ale vietii, si nu situandu-te la nivelul gregar, imbacsit de prejudecati, superstitii, frica si ignoranta.
Daca vei reusi sa fii pe deplin stapanul propriului tau mental subconstient, vei deveni stapanul propriului tau destin. Daca iti controlezi subconstientul, devii spontan un model pentru ceilalti si ii poti ajuta infinit. Aminteste-ti ca in orice moment ai posibilitatea alegerii. Alege iubirea in locul urii. Alege sanatatea in locul bolii. Alege fericirea in locul suferintei sau plictiselii. Alege existenta spirituala pura in locul unei vieti banale si cenusii. Pastreaza-ti o puritate si o spontaneitate de copil. Atunci cand ai incetat sa mai fii un copil esti deja un suflet mort. Adevarul este descoperit mai usor daca il cautam cu o inima pura de copil.
Tot ceea ce mentalul tau constient accepta ca adevarat si crede ferm, subconstientul, la randul sau, va accepta imediat sa realizeze, dand “viata” si “expresie” ideii sau gandului imprimat in el. Gandul sau ideea este samanta, subconstientul o va hrani si va face sa apara, mai devreme sau mai tarziu, fructul. De samanta depind roadele. Cine seamana vant culege furturna. Bobul de mustar este credinta sau convingerea ferma, care iti va permite sa dai la o parte munti de obstacole, este puterea titanica a subconstientului tau animat de o idee forta.
Tot ceea ce imprimi in subconstient prin ganduri, idei, imagini, aspiratii, sperante se va realiza ulterior – mai devreme sau mai tarziu – pe ecranul existentei, ca experiente, stari, conditii, trairi, intamplari sau evenimente pe care le vei suferi in mod pasiv ca pe niste reflexii. Din momentul in care ai inteles aceasta legatura, trebuie cat mai des sa supraveghezi cu mare grija, orientarea ideilor, gandurilor, convingerile si conceptiile pe care le intretin preponderent in constiinta. in trecut ti-ai determinat, prin modul de a gandi, prezentul. Acum, clipa de clipa, iti programezi si iti pregatesti viitorul. Multe evenimente vor fi reflexia a ceea ce gandesti acum.
Modalitatea cea mai usoara si, in acelasi timp, cea mai eficienta de a genera un camp sau o idee este sa o vizualizezi mental cat mai clar cu putinta, ca si cum ar fi in fata ta aievea, cu toate ca o percepi numai cu ochii mintii.
in general, motivele nereusitei sau esecului sunt: slaba enegie, lipsa increderii, absenta continuitatii in dinamizarea subconstientulul, imaginea mentala (gindul) imprecisa sau din contra, efortul incrancenat (steril).
Atunci cand mentalul tau constient este suficient de linistit si se poate focaliza cu usurinta, poti fi pe deplin convins ca poti realiza in scurt timp, prin intermediul subconstientului, ceea ce gandesti ferm si clar.
Nu poate sa existe reusita in bine, prin intermediul dinamizarii subconstientului, fara o anumita pace a mintii.
Pentru a te mobiliza cat mai bine, raporteaza-te constant la anumite modele care te entuziasmeaza foarte mult. Prin consonanta telepatica cu exemplul ales, iti poti accelera propria reusita. Aminteste-ti ca in majoritatea cazurilor, subconstientul a avut o contributie majora in inspirarea celor mai minunate descoperiri ale marilor genii.
Pentru a reusi in tot ceea ce iti propui, trebuie sa ai o incredere deplina in disponibilitatile uriase ale subconstientului tau. Fii convins ca subconstientul impregnat cu idei-forta benefice si elevate va manifesta constant tendinte de implinire armonioasa a existentel tale. in unele situatii, subconstientul se poate manifesta mai usor in vis sau chiar prin viziuni ce survin in stari de reverie, toate acestea fiind raspunsuri la solicitarile tale, formulate constient sau subconstient.
Cauta sa atingi si sa-ti mentii un cat mai profund echilibru emotional. Accepta cu toleranta, ca pe ceva firesc, faptul ca altii pot sa nu gandeasca sau sa perceapa ca tine. Respecta-i si cauta sa-i ajuti, preluandu-i de la nivelul la care se afla.
Doreste altuia numai ceea ce iti doresti si tie si vei constata o considerabila schimbare in bine, atat in propria ta existenta, cat si in acelui pe care astfel l-ai ajutat.
Hraneste-ti zi de zi inima cu o bunavointa fara limite pentru tot ceea ce traiesti si vei constata cum se dezvolta in tine o bucurie imensa pe care o vei revarsa sub forma de iubire fata de tot ceea ce te inconjoara.
Dovada invulnerabilitatii tale: de fiecare data cand nu resimti suferinta la un rau care ti se face, tot atata rau moare in lume (Buddha).
Tot ceea ce gandesc eronat sau cu rea vointa ceilalti, fie ca ajung sau nu sa spuna, nu poate sa-ti faca nici un rau, decat daca in propria fiinta tu intretii, predominant ganduri asemanatoare cu ale lor.
imbatranesti mult mai repede si te ofilesti in mod penibil atunci cand te inchistezi in prejudecati aberante si incetezi sa mai visezi avantat. imbatranesti ca prin farmec atunci cand esti irascibil, suspicios, egoist, rautacios, certaret, gelos, deznadajduit. Umple-ti intreaga fiinta de adevarul cunoasterii ultime, iradiaza misterioasa lumina a iubirii si atunci vei fi tineretea care se va manifesta nestavilita prin tine.

UN SFAT IMPORTANT
Nu te abandona niciodata somnului inainte de a fi examinat, de cel putin 3 ori, actiunile tale din cursul zilei ce a trecute. Intreaba-te atunci sincer:
Ce greseli am facut?
Ce am realizat astazi bun in final?
La ce activitate minunata sau importanta am lipsit sau m-am manifestat mediocru?
Vizualizeaza primele tale actiuni din timpul zilei si trece-le in revista pe toate celelalte in acest fel.
Aceasta exersare, aparent simpla, la indemana oricui, iti va fi de un imens folos in evolutia ta spirituala. Succesele nu or intarzie sa apara in multiple directii.
Nu uita ca si in aceasta directie un gram de practica valoreaza cat tone de teorie.
Sursa:http://esoterism.ro/ro/comori.php